Conform Mediafax: Majoritatea covârșitoare a românilor își doresc ca liderii politici să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui Guvern cu puteri depline, chiar dacă acest lucru ar implica compromisuri. Aceasta este concluzia unui barometru realizat de INSCOP în perioada 1-7 septembrie 2026, care arată o clară preferință pentru deblocarea situației politice, în detrimentul rigidității în negocieri.
Potrivit sondajului, 63,9% dintre respondenți consideră că este prioritar ca partidele să ajungă la o înțelegere rapidă pentru formarea unui Executiv funcțional, chiar dacă fiecare parte va trebui să cedeze anumit. În contrast, doar 26,8% dintre participanți preferă ca formațiunile politice să nu facă concesii majore, chiar dacă acest lucru ar duce la prelungirea perioadei de incertitudine guvernamentală.
Percepția românilor asupra prelungirii interimatului
Situația Guvernului interimar pare să creeze îngrijorare în rândul populației. 52% dintre respondenți, incluzând aici 32,4% care au calificat consecințele ca fiind „foarte negative” și 19,6% ca „destul de negative”, consideră că prelungirea interimatului va afecta negativ țara. Pe de altă parte, un procent mult mai mic, de 14%, anticipează consecințe pozitive, cu 8,8% care le consideră „destul de pozitive” și 5,2% „foarte pozitive”.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a subliniat că românii transmit un semnal clar în favoarea funcționalității politice și a reducerii incertitudinii. „Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică”, a explicat Ștefureac. El a adăugat că interimatul prelungit este perceput ca o sursă de vulnerabilitate, iar timpul politic pierdut începe să aibă costuri, afectând și susținerea electorală a partidelor implicate în negocieri. Directorul INSCOP a mai menționat că această preferință pentru deblocarea rapidă a situației politice este transversală între votanții principalelor partide, sugerând că este mai degrabă o preocupare legată de funcționarea statului decât de identitatea partizană.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Criză politică prelungită de peste patru luni
România se confruntă cu o criză politică încă de la începutul lunii mai 2026, atunci când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. După căderea Executivului, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Prima nominalizare pentru funcția de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină sprijinul necesar din partea legislativului.
Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru a forma un nou Guvern. Cu toate acestea, cabinetul propus de acesta nu a întrunit voturile necesare pentru a trece de Parlament. Pe parcursul verii, șeful statului nu a mai făcut o nouă nominalizare, invocând lipsa unui consens politic și imposibilitatea ca un nou candidat să obțină o majoritate.
Sursa: Mediafax
