Politică

Joi, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), un eveniment ce adună lideri din domeniul tehnologic și inovatorii din România, avocatul și specialistul în tehnologia informației, Cristian Radu, a abordat un paradox prezent în peisajul digital autohton

Joi, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), un eveniment ce adună lideri din domeniul tehnologic și inovatorii din România, avocatul și specialistul în tehnologia informației, Cristian Radu, a abordat un paradox prezent în peisajul digital autohton

Joi, la Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), un eveniment ce adună lideri din domeniul tehnologic și inovatorii din România, avocatul și specialistul în tehnologia informației, Cristian Radu, a abordat un paradox prezent în peisajul digital autohton. În cadrul discursului său, el a evidențiat faptul că, în ciuda numărului mare de profesioniști în IT și a unei culturi digitale vibrante, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale (AI).

Conform datelor Eurostat, doar 5,2% dintre companiile românești utilizează AI, în timp ce media europeană a acestei ratelor se situează în jur de 20%. Radu subliniază că, în fața acestei situații, o explicație fundamentală se află în leadership-ul formal al organizațiilor: „Când oamenii care conduc o organizație – formal sau informal – au un nivel scăzut de utilizare a AI, organizația pur și simplu nu poate fi altfel.” El explică, astfel, că responsabilitatea pentru această stare aparține în special celor din poziții de conducere, nu echipelor în sine.

Cristian Radu, avocat cu o vastă experiență în domeniul tehnologic și un reputat consultant în transformarea digitală, a explicat că de multe ori, dificultățile de integrare a AI în mediul de afaceri românesc se datorează unei lipse de inițiativă sau de cunoaștere în rândul celor aflați la conducere. „Este responsabilitatea celui care conduce să faciliteze și să promoveze înțelegerea tehnologiei, în special a inteligenței artificiale, pentru echipele lor”, a spus el, adăugând că, în contextul unei revoluții industriale digitale, un leadership proactiv și bine informat devine esențial.

El a accentuat necesitatea creării unui cadru educațional continuu pe teme de AI, capabil să asigure o înțelegere profundă a tehnologiei, dar și să stimuleze curiozitatea liderilor pentru să descopere valoarea pe care AI o poate aduce în procesul de lucru. „Indiferent dacă e vorba de un manager, lider sau simplu șef, este deja obligație să fii curios și să înțelegi potențialul tehnologiilor emergente”, a declarat Radu.

Reacțiile și implicarea sectorului public și privat în promovarea cunoașterii AI sunt, astfel, așteptate să devină un factor determinant în accelerarea adoptării tehnologiilor digitale în România. În timp ce autoritățile și instituțiile de cercetare, precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, creează forumuri și programe de formare, dezbaterea despre rolul leadership-ului în digitalizare devine tot mai acută.

Cristian Radu a încheiat menționând că viitorul României în era digitală va depinde, în mare măsură, de inițiativa și curajul celor aflați la conducere să adopte și să promoveze AI, într-un efort comun de a închide diferența față de media europeană și de a transforma peisajul industrial și economic al țării. În acest context, așteptările sunt ca, pe măsură ce cultura digitală locală evoluează, responsabilitatea leadership-ului să joace un rol crucial în această transformare.

Sursa: Facebook.com