Veniturile medii ale gospodăriilor românești în trimestrul IV 2025
Conform datelor publicate recent de către Institutul Național de Statistică, veniturile bănești medii lunare ale gospodăriilor din România au fost de 8.863 de lei în trimestrul IV al anului 2025. La nivel individual, această sumă se ridică la 3.566 de lei. În ciuda unei ușoare scăderi de 0,2% față de trimestrul anterior, veniturile în natură au crescut semnificativ cu 10,5%, atingând 591 de lei pe lună per gospodărie. Această creștere reflectă, în principal, valoarea produselor agricole și a altor resurse proprii consumate în gospodării.
Veniturile din salarii și alte drepturi salariale continuă să reprezinte cea mai importantă sursă de venituri, acoperind aproximativ 68,4% din totalul veniturilor gospodăriilor. Salariile brute și alte forme de remunerație au fost în medie de 6.466 de lei lunar pe gospodărie, menținând același nivel ca în trimestrul anterior. În plus, prestațiile sociale au contribuit cu 1.877 de lei pe gospodărie, adică aproape 20% din total, iar veniturile în natură, deși mai mici, continuă să aibă o pondere semnificativă, în special în zonele rurale.
Diferențe semnificative între mediul urban și rural
Nivelul veniturilor diferă drastic între mediul urban și cel rural. În trimestrul IV 2025, gospodăriile din mediul urban aveau un venit total mediu lunar de peste 10.785 de lei, de 1,4 ori mai mare față de rural, unde media era de 7.935 lei pe gospodărie. La nivel individual, diferența este și mai clară, urbanul având o mediană de venit de 4.511 lei, cu 1,5 ori mai mult decât în zonele rurale.
Structura veniturilor arată că în mediul urban, ponderea salariilor brute și alte drepturi salariale în totalul venitului este de 74,2%, în timp ce în rural această cifră scade semnificativ, fiind de 59,3%. În schimb, în mediul rural, o pondere mai mare o au prestațiile sociale și veniturile în natură, acestea reprezentând peste 21%, comparativ cu doar 6,3% în urban. Cheltuielile gospodăriilor reflectă tot aceste diferențe, cu cheltuieli mai mari în mediul urban, unde media este de 9.144 de lei pe gospodărie, față de 6.400 în rural.
Pentru consum, gospodăriile din orașe alocă de aproape două ori mai mult decât cele din mediul rural, dar ponderea cheltuielilor pentru impozite și contribuții este de asemenea mai ridicată în urban. Cheltuielile pentru alimente, însă, rămân semnificative în zonele rurale, constituind 10,9% din total, comparativ cu 2,7% în zonele urbanizate.
Structura cheltuielilor și principalele destinații ale bugetelor
Cele mai importante destinații ale cheltuielilor gospodăriilor în trimestrul IV 2025 au fost consumul efectiv și transferurile către instituțiile publice, precum și fondurile private de asigurări sociale. În medie, gospodăriile au cheltuit aproximativ 4.834 de lei lunar pentru consum, reprezentând aproape 60% din buget. Din această sumă, majoritatea este alocată pentru produse alimentare și nealimentare, cu o pondere de 32,2% în cheltuielile totale.
Pentru menținerea locuinței și utilități, gospodăriile au cheltuit circa 761 de lei pe lună, iar pentru transport, suma medie a fost de 339 lei. Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și sănătate au fost comparabile, situându-se în jurul valorii de 379 și, respectiv, 322 de lei. Cheltuielile pentru educație sunt cel mai scăzut capitol, cu doar 26 de lei, ceea ce indică o prioritate redusă sau o posibilă limitare a investițiilor în acest domeniu.
Diferențele între mediile urbane și rurale se reflectă și în structura acestor cheltuieli, gospodăriile din mediul urban alocând mai mult pentru impozite și contribuții, în timp ce rural investesc mai mult în consumul de produse de bază. Ponderea cheltuielilor pentru impozite în urban este de aproape 37%, în timp ce în rural ajunge la 26%.
În ansamblu, datele indică o stabilizare a nivelului veniturilor, dar și o persistenta a diferențelor regionale și sociale. În trimestrul IV din 2025, gospodăriile au în medie venituri totale de aproximativ 9.454 de lei și cheltuieli de 8.075 de lei, menținând un echilibru relativ între cele două componente, dar cu variații majore în funcție de mediul de rezidență.
O perspectivă clară asupra situației economice a gospodăriilor din România continuă să fie influențată de aceste diferențe regionale și de evoluția venitului disponibil. În acest context, autoritățile urmăresc să adapteze politicile sociale și fiscale pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărui mediu de rezidență.
