Statul român va împrumuta anul acesta o sumă similară cu cea din 2024, de circa 265 miliarde lei, pentru a-și acoperi necesarul de finanțare. Acesta se ridică la 278,5 miliarde lei, iar diferența va fi acoperită prin reducerea rezervei de valută a Ministerului Finanțelor cu aproximativ 2 miliarde euro. Autoritățile locale vor accesa și ele împrumuturi, de circa 3 miliarde lei.
De ce se apelează la rezervele de valută
Ministerul Finanțelor recurge la utilizarea rezervei de valută pentru a evita împrumuturile de pe piața financiară, în special atunci când dobânzile solicitate de bănci și investitori sunt considerate prea mari. O rezervă valutară optimă oferă statului flexibilitate în gestionarea datoriilor, permițând evitarea momentelor nefavorabile sau amânarea acceptării unor dobânzi dezavantajoase.
În prezent, rezerva este stabilită la un nivel care poate acoperi până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Pentru anul 2026, această rezervă este estimată la maximum 18 miliarde euro, echivalentul a 93 miliarde lei, fără să existe un prag minim stabilit. Această abordare a fost introdusă în 2010, la solicitarea Fondului Monetar Internațional (FMI), cu care România avea un acord stand-by. Scopul principal a fost îmbunătățirea managementului datoriei publice și prevenirea presiunilor sezoniere legate de asigurarea finanțării deficitului bugetar și de refinanțarea datoriei publice guvernamentale.
Planul de finanțare și sursele de împrumut
Necesitățile de finanțare ale Guvernului includ suma necesară pentru acoperirea deficitului bugetar și fondurile necesare pentru acoperirea datoriei vechi care ajunge la scadență în cursul anului. Doar împrumuturile contractate pentru acoperirea deficitului bugetar se adaugă la datoria totală a țării.
Până la jumătatea lunii martie, Ministerul Finanțelor a asigurat aproximativ 28% din planul de finanțare. Aceasta s-a realizat prin atragerea de fonduri atât de pe piața internă, cât și de pe cea externă. Pe plan intern, au fost împrumutate 47 miliarde lei, din care 27 miliarde lei pe piața interbancară, 12,6 miliarde lei prin programele Fidelis și Tezaur, 5,5 miliarde lei prin plasamente private. La acestea se adaugă operațiuni de preschimbare a unor serii de titluri scadente în 2026, în valoare de 1,8 miliarde lei, care au redus necesarul de refinanțare.
Pe piața externă, statul a atras 27 miliarde lei echivalent, din care 4,8 miliarde euro prin emisiuni de euroobligațiuni, 430 milioane euro prin plasamente private sub formă de împrumut și 210 milioane euro prin trageri de la Instituțiile Financiare Internaționale (IFI). Pentru trimestrul al doilea al anului 2026, Ministerul Finanțelor prognozează un volum indicativ de împrumuturi între 20 și 25 miliarde lei.
Strategia pentru piața internă și externă
Pentru a se finanța, statul vizează împrumuturi de circa 160 miliarde lei de pe piața internă. Acestea vor fi realizate prin diverse instrumente, inclusiv certificate de trezorerie cu discont, obligațiuni de stat de tip benchmark, titluri de stat pentru populație și plasamente private. În plus, Ministerul Finanțelor intenționează să emită obligațiuni verzi pe piața internă, în funcție de cererea investițională și de cheltuielile eligibile.
În ceea ce privește piața externă, se estimează atragerea a aproximativ 21 miliarde euro prin emisiuni de euroobligațiuni, inclusiv prin plasamente private. Acestea pot include obligațiuni verzi sau obligațiuni Samurai pe piața japoneză. Alte surse de finanțare externă includ plasamente private sub formă de împrumut, fonduri de la Comisia Europeană prin Facilitatea de Redresare și Reziliență și trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale. Toate aceste elemente pot suferi modificări, în funcție de dinamica piețelor financiare și de necesitățile de finanțare ale statului.
Sursa: Profit.ro
