Societate

Iranii sărbătoresc astăzi începutul anului 1405 din calendarul solar hijri, însă atmosfera festivă este umbrită de tensiunea și tristețea generate de contextul actual

Iranii sărbătoresc astăzi începutul anului 1405 din calendarul solar hijri, însă atmosfera festivă este umbrită de tensiunea și tristețea generate de contextul actual

Iranii sărbătoresc astăzi începutul anului 1405 din calendarul solar hijri, însă atmosfera festivă este umbrită de tensiunea și tristețea generate de contextul actual. Pentru prima dată în decenii, iranienii marchează Anul Nou în condiții de război și cenzură severă, o situație care a schimbat profund modul în care aceste sărbători au fost trăite în trecut.

Atmosferă dezolantă în mijlocul conflictului

Întreaga țară resimte greutatea momentului. În capitalei Teheran, femei și bărbați deopotrivă se află în fața unei realități complet diferite de anii precedenți. O femeie în vârstă de aproximativ 40 de ani spune că „nu se simte ca un Nou An, e diferit, e trist”. În alte părți ale orașului, zgomotul tradiționalei urări de bine a fost înlocuit de trosnetul exploziilor, de zgomotul sirenelor și de mesaje de alarmă.

Se remarcă o senzație de pesimism, iar multora le lipsește entuziasmul obișnuit al sărbătorilor. În timp ce în anii precedenți, ieșirile pe stradă erau pline de culoare, cu oameni în costume tradiționale, de data aceasta, orașele par înțesate de tăcere și tristețe. Un bărbat în jur de 30 de ani, din apropierea Teheranului, mărturisește că „nu pot simți vibe-ul de Anul Nou. Totul pare distrus, ca și cum totul s-ar fi oprit”.

Martorii și părerile cetățenilor

Deși infrastructura internetului este în mare parte blocată de către autorități, câțiva reușesc să se conecteze la rețelele sociale pentru a transmite mesaje de speranță și pentru a-și exprima sentimentele. O femeie tânără, tot din Teheran, explică: „Nu pot să mă bucur ca înainte, dar trebuie să rămân optimistă”. În ciuda dificultăților, în unele case încă se aud sunete de muzică, otrăvită de tristețe și nesiguranță.

Un alt martor, un bărbat în jur de 30 de ani din orașul Karaj, aproape de Teheran, afirmă că „este primul an în care nu ne mai temem pentru viața noastră, pentru că știm că un nou început poate veni după sfârșitul unei perioade grele”. El adaugă că, în ciuda zilei extrem de tensionate, oamenii încearcă să găsească mici motive de speranță. „Alți ne-au spus că e pentru prima dată de mult timp când aud muzică veselă în oraș. Cred că pentru mulți, chiar și în mijlocul acestei situații, speranța renaște”, completează el.

Situația din teren: război și cenzură

Conflictul armat din Ucraina s-a extins și în Iran, unde oficialii și-au intensificat măsurile de control. Timp de zile, internetul a fost blocat parțial, restricționând comunicarea liberă a cetățenilor. Autoritățile pun accentul pe menținerea ordinii și a stabilității, dar cetățenii simt din ce în ce mai acut povara acestei situații.

Deși mulți iranieni trăiesc cu speranța de a depăși criza, zeci de mii se confruntă cu distrugerea locuințelor și cu pierderea apropiaților. În orașul Teheran, descinderea improvizată a unor grupuri de voluntari pentru distribuirea de alimente și ajutor umanitar pare a fi singura rază de lumină. În același timp, resimt o lipsă acută de libertate și de posibilitatea de a sărbători așa cum o făceau odinioară.

La nivel oficial, situația este mult mai complicată. În vreme ce oficialii vorbesc despre „unitate” și „reziliență națională”, observațiile cetățenilor relevă o imagine de frustrare crescândă.

Iranii continuă să caute, în ciuda restricțiilor dure, mici momente de normalitate și speranță. Pentru mulți, Anul Nou de anul acesta devine un simbol al luptei, al rezistenței și al dorinței de a fi liberi, indiferent de greutăți. O lecție de curaj în ciuda valului de incertitudine și durere.

Sursa: BBC