Microbii care se hrăneau cu fier au fost primii supraviețuitori ai Pământului primitiv, creând condițiile pentru apariția vieții în medii extrem de ostile
În primele miliarde de ani de existență, planeta noastră era departe de ceea ce cunoaștem astăzi. Atmosfera era aproape lipsită de oxigen, iar timpul era marcat de o luptă pentru supraviețuire în condiții extrem de dure. În acea epocă, oxigenul, indispensabil pentru viața pe care o cunoaștem, era mai mult o toxină decât un element vital. Atunci, organismele primitive au găsit o cale de a supraviețui și chiar a prospera în fața adversităților epocii, iar cele mai importante jucătoare au fost microbii alimentați cu fierul din mediu.
O surprinzătoare revelație despre ecosistemele timpurii ale Pământului
Un studiu recent, condus de cercetătoarea Fatima Li-Hau și profesorul Shawn McGlynn de la Institutul de Știință a Pământului și a Vieții din Japonia, oferă perspective remarcabile despre modul în care aceste comunități microbiene au reușit să existe într-un mediu atât de ostil. Echipa a analizat izvoare termale naturale, bogate în fier feros – o formă de fier dizolvată ce în epoca primitivă era foarte comună în oceanele antice. Asemenea izvoare de apă sunt extrem de rare astăzi, deoarece fierul feros reacționează rapid cu oxigenul pentru a produce fier ferric insolubil, dar aceste izvoare speciale păstrează în mod natural fierul feros, oxigen limitat și un pH aproape neutru, oferind o portretizare vie a mediilor din trecutul îndepărtat al Pământului.
Microbi cosmogonici în locurile de pe planetă care păstrează semne din trecut
Cercetările au arătat că, în patru din cele cinci izvoare analizate, dominați de bacterii microaerofile, organismele prosperau în condiții caracterizate de penurie de oxigen. Aceste microbii obțineau energia transformând fierul feros în fier ferric, un proces chimic învățat ulterior în laboratoare, dar pe vremuri vital pentru comunitățile paleomicrobiene. În același timp, cianobacteriile, cele care utilizau lumina solară pentru fotosinteză și produceau oxigen, se aflau în număr mai mic, dar contribuiau la reorganizarea ecosistemului microscopic.
Folosind tehnici avansate de metagenomică, cercetătorii au reconstruit peste 200 de genomuri microbiene de înaltă calitate, evidențiind modul în care metabolismul fierului a facilitat supraviețuirea acestor microbii în medii lipsite de oxigen sau cu oxigen foarte redus. Această adaptare subtilă și inovatoare a permis organismelor să transforme resursele toxice în energie, creând totodată condiții favorabile pentru supraviețuirea unor specii sensibile la oxigen.
Această descoperire întărește ipoteza că, odată cu creșterea nivelului de oxigen din atmosferă, pe Pământ s-au format ecosisteme de tranziție în care microbii au reutilizat și adaptat resursele extreme, fiind un exemplu clar al modurilor în care viața reușește să găsească hrană în cele mai ostile medii.
Ce înseamnă această cercetare pentru înțelegerea evoluției vieții și pentru căutarea vieții pe alte planete?
Este fundamental pentru înțelegerea originii și evoluției vieții pe Pământ. Sursele termale cu proprietăți chimice similare celor din oceanele anilor primitivi devin extrem de valoroase în explorările pentru viață pe alte planete, precum Marte sau lunile lui Jupiter și Saturn, unde condițiile pot fi comparabile cu cele ale Pământului timpuriu.
Studiul subliniază că microbii care se hrăneau cu fier pot fi considerați niște „absolventi” ai unei epoci de tranziție, fiind de fapt adevărați pionieri ai vieții în cele mai dure medii. Cu toate că oxigenul a devenit ulterior un element omniprezent și indispensabil pentru compoziția vieții complexe, aceste microorganisme antice au avut un rol esențial în crearea și susținerea ecosistemelor primitive: un exemplu unde adaptarea și inovarea au fost cheia supraviețuirii.
Astăzi, cercetările continuă, iar modul în care microbii au reușit să transforme substraturi toxice pentru a-și asigura supraviețuirea ar putea deschide noi perspective asupra modului în care viața poate exista în cele mai improbabile medii și pe alte lumi. Într-un sens estompat între trecut și prezent, aceste microorganisme demonstrează că viața are o rezistență incredibilă și o capacitate de adaptare uimitoare, chiar și în cele mai toxice și ostile condiții ale Pământului antediluvian.
Sursa: Descopera