Ungaria resistă în fața politicii UE de reducere a dependenței de gazul rusesc
Ungaria rămâne aproape singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a schimbat poziția față de politica Bruxelles-ului privind reducerea dependenței de combustibili fosili proveniți din Rusia. În ciuda apelurilor repetate din partea oficialilor europeni, Budapesta continuă să se bazeze masiv pe exporturile rusești de petrol și gaze naturale. Această atitudine denotă o abordare diferită față de celelalte state membre ale blocului comunitar, în contextul în care Uniunea vizează o tranziție energetică mai durabilă și mai independentă.
De fapt, Ungaria continuă să importe aproape toate volumele de petrol și gaze din Rusia, utilizând în principal conductele Druzhba, care aduce petrol din Est, și TurkStream, folosit pentru importul de gaze din sud. Această dependență semnificativă de Rusia reprezintă un obstacol major în procesul de diversificare a resurselor energetice, proces pe care Bruxelles-ul îl promovează cu insistență în ultimii ani. Reluarea forțată a cooperării cu Moscova în domeniul energetic ridică semne de întrebare asupra ritmului de ajustare al Ungariei în contextul politicii energetice europene.
Orban și consolidarea parteneriatului cu Statele Unite
În cadrul vizitei din Washington, premierul Viktor Orbán a reafirmat angajamentul de a achiziționa mai mult gaz lichefiat de la Statele Unite. În plus, oficialul maghiar a exprimat susținerea pentru extinderea colaborării în domeniul tehnologiei nucleare, dorind să atragă investiții americane pentru programul nuclear al țării. Această atitudine indică o deschidere mai mare către sectorul energetic american, în contextul încercărilor de reducere a dependenței de resursele rusești.
Declarațiile lui Orbán visează mai degrabă către diversificarea surselor de aprovizionare, dar până în prezent, eforturile concrete de a reduce această dependență au întâmpinat dificultăți semnificative. În timp ce statele vecine, precum România sau Cehia, avansează în proiecte de energie regenerabilă sau în aprovizionarea cu gaz din alte surse, Ungaria păstrează o politică mai conservatoare în privința schimbărilor în sector.
Premierul maghiar a accentuat avantajele de a colabora cu Statele Unite, nu doar din perspectivă de securitate energetică, ci și din motivul unor beneficii financiare și tehnologice. Decizia de a cumpăra gaze lichefiate din SUA, însă, implică și costuri suplimentare, factori care vor trebui să fie gestionați cu atenție de către autoritățile de la budapesta în perioada următoare.
Provocări și perspective pentru dependența energetică a Ungariei
Dependința de resursele rusești împovărează Ungaria din punct de vedere economic și politic. În condițiile în care UE încearcă să promoveze politici mai dure de sancționare a Rusiei ca urmare a conflictului din Ucraina, Budapesta a fost frecvent criticată pentru poziția sa pragmatică, de multe ori contrară celor ale celorlalte state membre.
Banca de energie a Ungariei se confruntă cu o serie de provocări pentru reducerea dependenței de furnizorii ruși. În timp ce planurile pentru proiecte de energie regenerabilă avansează lent, infrastructura de import existentă riscă să blocheze orice schimbare de direcție. În plus, semnalul politic dat de implicarea în achiziția de gaze naturale din SUA și în cooperarea cu tehnologia nucleară indică o strategie de consolidare a parteneriatelor externe, mai ales în contextul incertitudinii geopolitice.
La data de 12 februarie 2023, guvernul maghiar a anunțat noi licitații pentru contracte de achiziții de gaze naturale, în încercarea de a stabiliza sursele de aprovizionare și de a evita crizele energetice de sezon. În același timp, experți din domeniu atrag atenția că progresul în diversificarea resurselor va necesita eforturi susținute, precum și o strategie clară în reducerea dependenței de combustibili fosili import exportați din Rusia.
Sursa: BBC
