Creierul adolescenților nu e complet format până la 25 de ani, ci este un mit răspândit în cultura populară de ceva vreme

Originea mitului despre vârsta de 25 de ani

De la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, studiile de imagistică cerebrală au arătat că materia cenușie se modifică în timpul adolescenței, iar rezultatele acelor cercetări au fost interpretate adesea ca fiind un semn că dezvoltarea s-ar termina în jurul vârstei de 20 sau 25 de ani. Cu toate acestea, aceste concluzii au fost doar estimări, bazate pe date parțiale. În timp, această idee a fost răspândită în manuale, discursuri publice și chiar în sistemul judiciar, unde s-a folosit pentru a justifica decizii legate de responsabilitatea penală a tinerilor.

Cercetători ca Larry Steinberg au recunoscut că numărul 25, deși pare convenabil, nu are o fundamentare științifică solidă. În anumite cercetări, respectivul prag a fost adoptat mai degrabă pentru a avea un punct de referință ușor de comunicat, decât pentru a reflecta o realitate neurobiologică clară.

Ce spun studiile recente despre creier

Un studiu recent, publicat în noiembrie 2025 de Universitatea Cambridge, analizează peste 4.200 de scanări RMN realizate pe participanți cu vârste cuprinse între nou-născuți și 90 de ani. Rezultatele arată că procesul de recablare și mielinizare a creierului nu se oprește brusc la 25 de ani, ci continuă să se desfășoare dincolo de această vârstă, uneori chiar și după 30 de ani.

Cortexul prefrontal, zona responsabilă de luarea deciziilor, controlul impulsurilor și planificare, nu devine complet activ abia la această vârstă. El a fost prezent și activ încă de la naștere, într-un proces de rafinare continuă. Momentul în care încheie principalul proces de mielinizare nu apare brusc, ci reprezintă doar o etapă dintr-un ciclu de adaptare și reorganizare cerebrală de durată, ce se întinde pe întreaga viață.

Dezvoltarea creierului adolescentului, mai complexă decât pare

Ipoteza că lobul frontal se „închide ca o portieră” la 25 de ani denaturează realitatea. Nu există un comutator care să activeze sau să dezactiveze funcțiile cerebrale la această vârstă. Adolescenții nu sunt „incompleți” din punct de vedere neurologic, ci se află într-un proces dinamic de învățare și adaptare.

Deciziile riscante luate de adolescenți sunt influențate mai mult de modul în care funcționează sistemul lor de recompensă, mult mai sensibil decât în cazul adulților. Cercetările arată că, în condiții de emoție intensă sau presiune socială, tinerii întâmpină dificultăți în procesarea consecințelor pe termen lung, dar acest lucru nu înseamnă că nu au potențial de raționament. În condiții diferite, un adolescent poate lua decizii la fel de bune ca un adult.

În plus, creierul adolescentului elimină milioane de conexiuni neuronale în fiecare secundă, în timpul procesului numit pruning, pentru a deveni mai eficient. Aceasta este o etapă normală de reorganizare neuronală, cumulativă și continuă, care nu se oprește brusc la anumite vârste.

În plus, creierul tinerilor are o capacitate remarcabilă de învățare și adaptare, fiind mai plastic și mai receptiv la experiențe noi decât cel al adultului. Aceste aspecte subliniază faptul că procesul de maturizare cerebrale nu este un eveniment singular, ci o evoluție continuă și complexă.

[Vă mai recomandăm să citiți și:]
Lipsa de somn nu este „fatală” pentru sănătate, iar mitul celor opt ore de odihnă nu se sprijină pe toate cercetările. Istoria Fridei Eiríksdóttir, fiica lui Erik cel Roșu, a fost dezorbitată de mitul eroinei și criminalei din vikingi. Știința a infirmat ideea geniului nebun și conceptul de copil singur la părinți ca fiind o prejudecată veche, nereprezentativă pentru diversitatea experiențelor reale.

Pentru anul 2023,un studiu oficial din Marea Britanie a indicat faptul că procesul de mielinizare a creierului continuă până la vârsta de 35 de ani, contrazicând ideea fixării procesului la 25.

Sursa: Descopera