Oana Gheorghiu a prezentat lista „găurilor negre” din economia românească
Vicepremierul Oana Gheorghiu a detaliat, la finalul ședinței de Guvern, primele rezultate ale reformei companiilor de stat. Aceasta a evidențiat situația financiară precară a unor societăți, descriind-o ca fiind una care nu mai poate fi ignorată. Guvernul a identificat 22 de companii, considerate „găuri negre” ale economiei, care au acumulat datorii de miliarde de lei.
Companiile cu cele mai mari datorii
Potrivit prezentării, aceste companii activează în domenii-cheie precum energia, transporturile și industria. Datoriile bugetare ale acestora se ridică la aproximativ 4,2 miliarde de lei, iar pierderile nete înregistrate doar în ultimul an sunt de circa 1,12 miliarde de lei. Oana Gheorghiu a precizat că statul va continua să investească în cele cu importanță strategică. Totuși, în cazul societăților fără perspectivă economică, se vor lua măsuri mai drastice. Acestea includ restructurări, fuziuni sau închideri.
Cele mai mari restanțe la buget sunt generate de companii precum CFR Marfă, CFR SA și Romaero. Oana Gheorghiu a menționat că situația acestor firme trebuie analizată diferențiat. Unele administrează infrastructuri critice, în timp ce altele sunt entități comerciale sau structuri fără obiect de activitate. Acestea continuă să acumuleze pierderi.
Măsuri aplicate și viitorul companiilor
Guvernul a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii. Acestea vizează strategia, guvernanța, modelul de business, precum și performanța comercială, operațională, patrimonială și financiară. Pentru infrastructura critică, cum sunt ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, se vor aplica investiții și reforme de guvernanță. În ceea ce privește deciziile strategice, cum e cazul Avioane Craiova sau Romaero, guvernul va lua decizii la nivel interministerial.
CNCIR ar urma să fie reorganizată pentru a deveni competitivă după modele europene. CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de redresare operațională, posibil cu sprijin extern. Pentru societăți precum Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret sunt luate în calcul fuziuni sau absorbții. Petrotrans este un exemplu elocvent pentru situația în care se va ieși din portofoliu.
Oana Gheorghiu a ilustrat disfuncționalitățile sistemului cu cazul Petrotrans. Compania este în faliment din 2007, dar nu a fost lichidată. Statul plătește anual peste 29.000 de euro pentru conducte care există doar în documente. Vicepremierul a menționat clar că „statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.”
În perioada următoare, guvernul intenționează să extindă analiza și asupra altor companii de stat. Un nou lot va fi selectat în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii ce țin de importanța strategică și de situația financiară.
Sursa: Adevărul
