O plantă comună din Brazilia, cunoscută sub numele de moringa, ar putea oferi o soluție promițătoare pentru eliminarea microplasticelor din apă. Un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Știință și Tehnologie al Universității de Stat din São Paulo (ICT-UNESP) sugerează că semințele acestei plante ar putea fi folosite pentru a filtra aceste particule nocive.
Cum funcționează metoda bazată pe moringa
Planta Moringa oleifera, originară din India și adaptată zonelor tropicale, este utilizată în diverse moduri, inclusiv în alimentație datorită frunzelor și semințelor sale nutritive. Cercetările au arătat că extractul salin din semințe are performanțe similare cu sulfatul de aluminiu, un coagulant utilizat în mod tradițional în stațiile de tratare a apei.
Studiul a fost coordonat de profesorul Adriano Gonçalves dos Reis de la ICT-UNESP. Metoda implică filtrarea în linie, unde apa este supusă coagulării pentru a destabiliza particulele, urmată de filtrarea prin nisip. Coagularea este crucială, deoarece microplasticele au sarcină electrică negativă, respingându-se reciproc și de particulele din filtre. Extractul de moringa neutralizează această sarcină, ajutând particulele să se aglomereze și să fie eliminate.
Eficiența moringăi comparativ cu metodele convenționale
Cercetătorii au demonstrat eficiența semințelor de moringa într-un ciclu complet de tratare a apei contaminată cu policlorură de vinil (PVC). Acest tip de microplastic este considerat periculos pentru sănătate și este frecvent întâlnit în apele naturale și în cele tratate prin metode convenționale.
Pentru a simula condițiile naturale, PVC-ul a fost supus îmbătrânirii artificiale. Rezultatele, comparate cu cele obținute prin utilizarea sulfatului de aluminiu, au arătat că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește eficiența îndepărtării particulelor. Analizele prin microscopie electronică de baleiaj (SEM) au confirmat aceste rezultate.
Avantajele utilizării moringăi și perspectivele de viitor
Principalul avantaj al moringăi este că ar putea reduce costurile tratării apei, mai ales în zonele rurale sau în comunitățile mici. „Singurul dezavantaj identificat până acum în cazul sulfatului de aluminiu este creșterea cantității de materie organică dizolvată, a cărei eliminare poate ridica costurile procesului”, a explicat profesorul Reis.
Echipa de cercetare testează în prezent extractul de semințe de moringa folosind apă colectată direct din râul Paraiba do Sul. Experimentele de până acum indică rezultate foarte bune în tratarea apei naturale. Utilizarea moringăi ca alternativă sustenabilă la coagulanții pe bază de aluminiu și fier, care nu sunt biodegradabili și pot lăsa reziduuri toxice, ar putea reprezenta un pas important în protejarea mediului și a sănătății publice.
Sursa: Descopera