Economie

România se află într-un moment favorabil în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit anunțului făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru

România se află într-un moment favorabil în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit anunțului făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru

România se află într-un moment favorabil în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit anunțului făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În condițiile în care cererea de plată aferentă celei de-a patra transșe de fonduri europene, estimată la circa 2,62 miliarde de euro, este aproape de a fi finalizată, oficialii guvernamentali manifestă optimism cu privire la viteza și eficiența cu care România utilizează fondurile europene alocate pentru redresare economică și reforme structurale.

Un pas important pentru atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană și pentru accelerarea procesului de revenire economică al țării, această cerere este considerată un indicator clar al progresului domeniului implementării reformelor, în special în domenii ca infrastructura, energia, digitalizarea și sănătatea. Ministrul Pîslaru a precizat că, odată cu depunerea acestei cereri, Romania îndeplinește condițiile de a primi o sumă estimată la peste 3 miliarde de euro, sumă ce va fi esențială pentru finanțarea proiectelor în curs și pentru continuarea investițiilor.

Stadiul actual al cererii de plată și perspectivele viitoare

Cele 2,62 miliarde de euro reprezintă o etapă crucială în procesul de absorbție a fondurilor PNRR, care stipulează un total de peste 29 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2026. Conform oficialilor, atât procesul de verificare a documentației, cât și implementarea efectivă a proiectelor, marchează o bună rânduială și progres semnificativ. În plus, ţara pare să fi depășit anumite obstacole administrative și procedurale, deși rămâne încă de lucru pentru a îndeplini toate cerințele de transparență și sustenabilitate impuse de Uniunea Europeană.

„Suntem într-un moment bun, sigur și pentru viitor, pentru că semnalăm că România este pe drumul cel bun în privința combaterii birocrației și al eficientizării procesului de implementare a proiectelor”, a declarat Dragoș Pîslaru. Oficialii subliniază însă că această etapă reprezintă, mai degrabă, începutul unui ciclu care urmărește atingerea altor obiective strategice cu privire la digitalizare, infrastructură verde și modernizarea sistemului de sănătate și educație.

Ritmul de implementare și angajamentele guvernamentale pentru următoarele tranșe

Trecând peste momentul prezent, reprezentanții guvernamentali și-au exprimat încrederea în capacitatea României de a-și menține ritmul de implementare, într-o perioadă în care absorbția fondurilor europene devine o prioritate națională. Pîslaru a subliniat că, de la începutul anului, s-au înregistrat progrese în toate domeniile de reformă stabilite, iar planurile de implementare sunt actualizate constant pentru a face față noilor provocări.

De altfel, oficialii au anunțat că, în cazul în care această cerere de plată va fi aprobată în următoarele săptămâni, România va putea beneficia de o serie de plăți anticipate, ceea ce va fluidiza și mai mult fluxul de finanțare pentru proiectele de investiții. Pe termen mediu, guvernul își propune să finalizeze o treime din toate obiectivele din PNRR, urmând ca celelalte să fie atinse până la sfârșitul perioadei de implementare, în 2026.

În ciuda contextului internațional incert și a unor semnale de îngrijorare cu privire la rata absorbției fondurilor europene, măsurile concrete și rezultatele vizibile dau speranțe că România va putea, în sfârșit, să folosească la maximum aceste resurse pentru a-și transforma economia și pentru a oferi cetățenilor beneficii reale, pe termen lung. În acest ritm, țara pare să fie pe cale să recupereze întârzierile din trecut și să devină un exemplu de bune practici în gestionarea fondurilor europene în următorii ani.

Sursa: Capital