Conform Libertatea: Impasse politic: 60 de zile fără guvern, alegerile anticipate devin o posibilitate
Au trecut 60 de zile de la eșecul primei nominalizări de prim-ministru, marcând o perioadă de incertitudine politică în România. Guvernul propus de Florin Cîțu nu a primit votul de încredere, iar ulterior, nici cabinetul desemnat cu Eugen Tomac în frunte nu a fost pus în situația de a fi testat în Parlament, fostul lider PMP nefinalizând procesul cu echipa sa. Această stagnare politică deschide ușa pentru scenariul alegerilor anticipate, o premieră pentru țară.
Conform prevederilor constituționale, Președintele Klaus Iohannis are posibilitatea, dar nu obligația, de a dizolva Parlamentul după ce cel puțin doi premieri desemnați nu reușesc să obțină votul de învestitură în termen de 60 de zile de la prima încercare. În acest context, Nicușor Dan, președintele, care a finalizat consultările cu partidele acum două luni, poate alege să reintroducă o nominalizare, inclusiv pe cea a lui Eugen Tomac, sau să accepte o propunere venită din partea formațiunilor parlamentare. Un eșec repetat în obținerea votului de încredere ar permite șefului statului să semneze decretul de dizolvare, declanșând astfel alegeri anticipate în termen de 90 de zile.
Calcule de culise și scenarii de guvernare
La nivel parlamentar, situația rămâne complicată, iar căutarea unei majorități pare să fi intrat într-un impas de peste 100 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan. Mai multe scenarii sunt pe masă, dar niciunul nu pare să ofere o soluție clară pe termen scurt.
Un prim scenariu vizează posibilitatea formării unui guvern independent sau tehnocrat, compus din specialiști neafiliați politic, dar cunoscuți pentru conexiunile lor cu diverse formațiuni. Această variantă ar fi acceptabilă pentru PNL, potrivit unor surse liberale. Însă, PSD pare să nu fie de acord cu susținerea unei echipe în care oamenii lor să nu fie prezenți.
Un alt scenariu luat în calcul este formarea unui Guvern Grindeanu, cu sprijinul esențial din partea UDMR. Surse politice indică eforturi susținute din partea PSD pentru a reface relația cu formațiunea minoritară. Cu toate acestea, strângerea celor 233 de voturi necesare pentru învestire pare dificilă. PSD și UDMR cumulează 158 de voturi, la care se adaugă 16 voturi de la așa-zișii „puciști” din PNL, ajungând astfel la 184 de voturi. Se estimează că PSD ar putea atrage 14-15 voturi de la minorități, dar obținerea voturilor rămase de la neafiliați sau formațiuni suveraniste mici ridică semne de întrebare, în special pentru UDMR, având în vedere posibila asociere cu politicieni cu accente naționaliste și xenofobe.
Varianta Guvernului minoritar PNL-USR-UDMR, dificil de implementat
O a treia variantă ar fi formarea unui guvern minoritar propus de o alianță formată din PNL, USR și UDMR, similar cu propunerea anterioară a lui Siegfried Mureșan. Însă, și această configurație se confruntă cu aceleași probleme legate de lipsa unei majorități clare. Cele trei formațiuni însumează în jur de 150 de voturi, iar liberalii, cel puțin în momentul de față, nu par să se bazeze pe sprijinul aripii „puciște” din partid.
Situația politică rămâne una tensionată, iar deciziile care vor fi luate în zilele următoare vor influența cursul politic al țării. Președintele Iohannis se află într-o poziție cheie, putând fie să forțeze alegerile anticipate, fie să aștepte un consens politic fragil între partide.
În acest context, un sondaj recent realizat de INSCOP arată că intenția de vot pentru PSD este de 30,7%, urmat de AUR cu 20,5% și PNL cu 17,6%.
Sursa: Libertatea
