Procurorii propuși pentru cele mai importante poziții din justiție, supuși unui proces de reevaluare, vor susține audierea în fața comisiei Ministerului Justiției
Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gill-Julien Grigore Iacobici sunt propuși pentru funcțiile cheie din sistemul de justiție românesc și vor purta marți discuții cu comisia de la Ministerul Justiției după ce au primit aviz negativ din partea CSM. Procedura de reevaluare este obligatorie, iar după audiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la candidaturi sau le va trimite spre aprobare președintelui Nicușor Dan, care va avea ultimul cuvânt. Această etapă, crucială în procesul de numire, intervine în contextul unor controverse și criticii legate de candidate.
În tot atâtea cazuri, unele dintre cele opt candidaturi depuse de ministrul PSD Radu Marinescu s-au confruntat cu avize negative, doar trei fiind favorabile: Viorel Cerbu pentru DNA, Codrin Miron pentru DIICOT și Marius-Ionel Ștefan pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA. Alți doi candidați – fostul șef al DNA, Marius Voineag, și fostul procuror general, Alex Florența – au avut voturi egale în CSM, neadoptându-și un aviz favorabil, însă nu vor fi reaudiați la Minister.
Prima la audiere va fi Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidată pentru șefia Ministerului Public, programată pentru ora 9.00. Urmează Marinela Mincă, începând cu ora 11.00, și apoi Gill-Julien Grigore Iacobici. Întrebările din partea comisiei vor fi axate pe criticile și minusurile invocate în motivările avizelor negative din CSM, care au evidențiat carențe în pregătire managerială și profesională.
Critici dure la adresa candidaturilor, în special pentru Cristina Chiriac
Procurorii din CSM au fost iritați de lipsa de asumare și de claritatea în declarații a celor propuși. Cristina Chiriac a fost criticată pentru faptul că nu a oferit explicații suficiente în cazul episodului Corneliu Onilă. Anchetatorii au subliniat că nu a clarificat aspecte relevante legate de probele ce vizează fostul episcop, în ciuda faptului că dosarul a fost soluționat definitiv. Secția pentru procurori a CSM a constatat, de asemenea, că prestația ei a fost ezitantă și lipsea de consistență, fiind catalogată ca nefiind în măsură să ocupe funcția pentru care a fost propusă.
De asemenea, procurorii au criticat lipsa de luciditate și asumare a lui Mincă, propusă pentru poziția de adjunct DNA. În motivările avizelor negative s-a evidențiat faptul că ea a evitat să spună clar opinia sa despre deciziile Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale, opinie considerată crucială pentru o funcție de conducere.
Vulnerabilitățile și controversele din dosarul celor trei candidați supuși reevaluării
Toți cei cinci procurori din CSM care au fost supuși evaluării pentru poziții de conducere în justiție au primit avize negative. În cazul lui Gill-Julien Grigore Iacobici, criticile vizează lipsa de coerență managerială și erorile în exprimare. Procurorii au fost deranjați de răspunsurile sale morale și formale, care nu au demonstrat conștientizarea impactului asupra credibilității instituției.
Un alt motiv de îngrijorare îl constituie implicarea sa în dosare controversate, precum un dosar de corupție în care a fost implicat un contracandidat al soacrei sale, și sumele de bani primite sub formă de donații de la familia acesteia. Răspunsurile sale au fost considerate incomplete și defensive, eliminând orice posibilitate de a demonstra o înțelegere clară a situației și a responsabilității.
Pentru Marinela Mincă, problemele țin de poziția ezitantă față de deciziile recente ale Curții Constituționale și de lipsa unei opinii ferme referitoare la efectele acestor hotărâri asupra sistemului judiciar. Secția pentru procurori a CSM a criticat-o pentru că nu și-a exprimat clar punctul de vedere, chiar afirmând că „opinia sa nu contează”, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a lua decizii ferme în rolul de adjunct.
Cristina Chiriac a fost constatată ca fiind ezitantă și lipsită de cunoaștere aprofundată a realităților din ministerul public, ceea ce ridică dileme privind capacitatea ei managerială și profesională. În plus, lipsa de detaliere în cazul episodului Onilă a fost motiv de critică, procurorii din CSM considerând că ar fi fost oportun să ofere explicații mai ample.
Ce urmează după audierea candidaților cu aviz negativ
După audiere, ministrul Justiției va decide dacă va păstra candidaturile sau le va retrage, urmând ca apoi președintele să ia o decizie finală. În cazul în care candidații vor fi retrasi, urmează o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Președintele României are dreptul să refuze, motivat, numirea celor propuși dacă va considera că aceștia nu corespund standardelor necesare pentru funcțiile respective. În cazul deciziei negative, se va relua întreg procesul de selecție, ceea ce indică o perioadă de incertitudine pentru conducerea importantelor parchete din țară.
Sursa: HotNews
