Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat de către autorități de propagandă legionară, într-un dosar aflat pe masa judecătorilor

Acuzațiile dosarului: propagandă și apropiere de simpatizanți legionari

Dosarul, consultat de Digi24.ro, indică faptul că fostul candidat a lansat discursuri care nu doar că promovează idei legionar-regale, ci și imită gesturi și tonalitate specifică figurilor marcante ale acestui curent extremist. În octombrie 2021, Georgescu a rostit un discurs în Piața Universității care, susțin procurorii, reproducea cuvintele, gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu, la o adunare legionară din 1940.

Procurorii argumentează că Georgescu a avut o conduită constant pro-legionară în mediul public. Acesta ar fi făurit un discurs deliberat, menit să normalizarte, chiar să revitalizare, imaginea mișcării legionare. În rechizitoriu se menționează, de exemplu, afirmații cu caracter xenofob și elogii aduse liderilor legionarismului, precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Mota.

În plus, anchetatorii subliniază că fostul politician s-a apropiat de simpatizanți legionari recunoscuți, iar unul dintre aceștia, Marian Motocu, a fost trimis în judecată pe același dosar. La percheziții, în telefonul lui Motocu s-au descoperit videoclipuri cu Georgescu și o înregistrare în care acesta din urmă îi spunea complicelor că „va avea locul lui” în planurile sale, sugerând o apropiere și o colaborare strânsă cu grupări cu orientare extremistă.

Reacția autorităților și probele strânse

Procurorii arată că apropierea de membri recunoscuți pentru discursurile și acțiunile lor ultranaționale este o dovadă a implicării lui Georgescu în cercuri cu preocupări antidemocratice și extremiste. În acest sens au fost aduse în discuție și alte contacte, precum cele cu Eugen Sechilă, despre care s-a relatat anterior, și care, după cum se susține, reprezintă o parte a platformei ideologice cultivate de fostul candidat.

În dosar sunt detaliate și câteva incidente concrete, cum ar fi participarea la evenimente unde Georgescu a folosit gesturi și tonalitate specifice fasciștilor, dar și afirmații făcute în contexte online care denotă sprijin pentru ideologia legionară. Procurorii consideră că aceste acțiuni aveau ca scop să normalizeze aceste idei și să atragă adepți pentru o mișcare de extremă dreapta, posibil chiar violenta.

Tentative de evadare și planuri de părăsire a țării

Din materialul probator, rezultă că anchetatorii au avut indicii că Georgescu ar fi intenționat să părăsească România pentru a scăpa de urmărirea penală. Pe 19 iunie 2025, procurorii au solicitat acordul judecătorilor pentru a supraveghea activitatea fostului candidat, susținând că acesta avea în plan să se ascundă și să plece în Israel, unde ar fi avut investigații medicale programate împreună cu soția sa.

Deși această tentativă de supraveghere nu s-a concretizat, semnale clare au fost trasate încă de la începutul anului, fiind menționat un eveniment în care Georgescu urma să se întâlnească cu o persoană pentru a discuta modalități de a ieși din țară. În același timp, în ultimele luni înainte de această fază a anchetei, fostul candidat a anunțat că se retrage din viața publică, ceea ce ridică întrebări despre intențiile sale și despre posibilele planuri de evadare fiscale sau penale.

Legături cu organizații extremist și membri proveniți din sistemul de apărare

Un alt element de interes în dosar este apropierea suspectată de Georgescu față de membri cu trecut deținut în forțele armate și legați de grupările extremiste. Procurorii evocă posibilitatea ca aceste cercuri să fi avut ca scop formarea unui nucleu de extremă dreaptă, gata să recurgă la violență împotriva politicienilor, etnicilor sau serviciilor judiciare.

Este de menționat și faptul că, în aceste cercuri, s-au identificat foști militari cu grade superioare, ceea ce relevă potențialul de a produce efecte extrem de grave în cazul în care aceste grupări ar fi ajuns la acțiune. În plus, legătura cu alte dosare penale, cum ar fi cel privind tentativă de lovitură de stat, întărește ideea că fostul candidat nu a avut un comportament izolat, ci parte integrantă dintr-un plan mai amplu de contestare a ordinii constituționale.

Ședința de judecată, programată pentru 28 aprilie, va aduce în fața instanței aceste noi probe și acuzații. În aceste condiții, situația lui Călin Georgescu rămâne una tensionată, iar reprezentanții justiției vor decide dacă faptele prezentate întrunesc condițiile pentru o eventuală condamnare sau dacă vor fi infirmate în proces. Până atunci, ancheta continuă să dezvăluie un tablou complex, în care extremismul și politicul se intersectează, într-un context național și internațional adesea tensionat.

Sursa: Digi24