Conform Edupedu.ro: Legea salarizării unitară: educația, dezavantajată structural în noua grilă
Proiectul legii salarizării unitare în sectorul public propune o formulă de calcul bazată pe un coeficient de salarizare înmulțit cu o valoare de referință de 4.000 de lei. Coeficientul 1 corespunde unui salariu de bază de 4.000 de lei, iar pragul maxim al grilei este 8. Între aceste limite se încadrează, teoretic, toate carierele din sistemul bugetar, de la debutanți la funcții de vârf.
Comparație pe domenii: cât câștigă profesorii față de medicin, justiție sau poliție
Analiza carierei unui profesor din învățământul preuniversitar, de la debut la gradul didactic I, relevă o progresie pe scala coeficienților între 1,77 și 2,42. Această creștere, de 0,65 puncte pe parcursul a peste 25 de ani de activitate, este semnificativ mai mică în comparație cu alte domenii bugetare mari.
Un polițist debutant începe cu un coeficient de 1,44, dar poate ajunge la 2,73 în funcția de comisar-șef. Funcționarii publici din administrație debutează cu 1,57 și pot atinge 2,74. Medicii pornesc de la 1,92 ca rezidenți anul I și ajung la 4,00 ca medici primari, în timp ce judecătorii și procurorii încep cu 2,76 și pot ajunge la 5,50.
Această comparație arată că profesorii, chiar și la finalul carierei, au un coeficient de salarizare mult inferior față de angajații din alte sectoare, precum justiția, unde un stagiar câștigă mai mult decât un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime. Medicul primar are un coeficient dublu față de cel mai experimentat profesor.
Reacțiile sindicale și recomandările băncii mondiale
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, a criticat dur proiectul, susținând că acesta „rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare” și elimină echivalențele salariale existente. El a subliniat comprimarea grilei de salarizare, care descurajează avansarea profesională și a calificat situația drept „o bătaie de joc”.
Rapoartele Băncii Mondiale, utilizate ca bază pentru reforma salarizării, propuneau o structură cu 12 grade de salarizare, unde gradul 9, corespunzător vârfurilor de carieră din educație și sănătate, ar fi trebuit să aibă coeficienți între 4,5 și 5,99. Proiectul de lege limitează coeficientul maxim pentru educație și sănătate la 4, mult sub recomandările internaționale și sub coeficientul unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Blocajul politic și riscul pierderii finanțării europene
Proiectul legii salarizării unitare nu a fost adoptat, fiind abandonat de partidele politice din cauza neînțelegerilor privind conținutul și asumarea responsabilității politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură, funcționează în prezent doar pentru administrarea treburilor curente, fără a putea iniția noi proiecte de lege sau emite ordonanțe de urgență.
Acest blocaj politic riscă să împiedice România să îndeplinească jalonul din PNRR referitor la reforma salarizării unitare, cu termen limită 31 august 2026. Neîndeplinirea jalonului ar însemna pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat asupra consecințelor, subliniind că legea „ține de încrederea în România” și corectează „inechități importante”.
Se publică forma proiectului trimisă sindicatelor de către Guvern pe 20 august 2026.
Sursa: Edupedu.ro
