Criza alimentară globală se intensifică pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, unde războiul deschis cu Iranul a declanșat nu doar o criză energetică de proporții, ci și amenințări serioase pentru securitatea alimentară a lumii

Risc major în lanțul global de aprovizionare cu îngrășăminte

Regiunea Orientului Mijlociu se află în centrul acestei crize. Este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar blocajele în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai periculoase și importante rute maritime, perturbă fluxurile de export. Aproximativ 35% din ureea mondială trece prin această zonă, iar această substanță, cel mai folosit îngrășământ cu azot, stă la baza aproape jumătate din producția alimentară globală. În plus, zona gestionează 45% din exporturile globale de sulf și volume semnificative de amoniac, chei în fabricarea îngrășămintelor fosfatice și azotate.

Impactul acestor perturbări nu trebuie subestimat. Svein Tore Holsether, directorul executiv al celui mai mare grup european de îngrășăminte, Yara, avertizează că „nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial”. El explică că, fără accesul la aceste resurse, recoltele ar putea suferi o reducere drastică de până la 50% la prima recoltă, iar consecințele vor fi resimțite rapid de consumatori. În aproximativ șase-zece săptămâni, prețul pâinii ar putea crește, urmat de ouă și carne în câteva luni.

Evoluție rapidă a prețurilor și amplificarea crizei

Deja, prețurile îngrășămintele au crescut semnificativ, prețul ureei din Orientul Mijlociu atingând valori cu circa 130 de dolari mai mari și ajungând la circa 575-650 de dolari pe tonă. În același timp, prețurile de export din Egipt au urcat și ele cu peste 125 de dolari, fiind transmise către piețe globale. Contractele futures pentru amoniac în Europa arată o creștere de aproape 130 de dolari pe tonă în ultimele două luni, ceea ce indică o destabilizare rapidă a pieței.

Analiștii avertizează că această situație poate avea repercussions chiar mai nefavorabile decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, când prețurile energiei și alimentelor au fost înregistrate la niveluri record. Diferența majoră este faptul că acum, impactul este amplificat de blocajul fizic al Strâmtoarei Ormuz, o barieră ce împiedică navele să transporte aceste resurse vitale.

Impactul asupra fermierilor și a prețurilor la consum

Irreversibil, oprirea producției de către Iran și chiar reducerea sau stagnarea activităților din alte state din regiune exacerbează criza. QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori de uree, a anunțat recent oprirea temporară a activităților la complexul său din Ras Laffan, în urma unui atac cu drone. Aceasta înseamnă că majoritatea exporturilor de îngrășăminte, importante pentru fertilizarea culturilor, vor fi afectate în mod direct.

Prețurile la energie, esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor, sunt, de asemenea, în creștere. De la începutul anului, benzina utilizată în procesul de producție s-a dublat, punând o presiune suplimentară asupra costurilor și, implicit, asupra distribuitorilor și fermierilor. În Europa, luni bune începerea sezonului de fertilizare devine tot mai complicată, crescând îngrijorarea că vulnerabilitatea celor mici va crește, iar foametea sau penuria de alimente s-ar putea răspândi în zonele cele mai afectate.

Experții atrag atenția că această criză, dacă persistă, va avea efecte devastatoare la scară globală, afectând inclusiv cele mai marginalizate populații ale planetei. Într-un context în care cei mai importanți producători de resurse agricole și de îngrășăminte sunt blocați, perspectivele pentru piețele alimentare mondiale devin din ce în ce mai sumbre. În timp ce lumea privește cu speranță spre o soluție, incertitudinile continuă să plutească, iar vremea războiului și a tensiunilor nu face decât să amplifice tensiunile din lanțul global de aprovizionare.

Sursa: Descopera