Conform Mediafax: Fenomenul cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, amplificat online
Institutul „Elie Wiesel” a publicat un raport alarmant, indicând o creștere îngrijorătoare a promovării online a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război și a unor figuri marcante ale mișcării legionare. Aceste manifestări, vizibile pe rețelele sociale și platforme video, includ narațiuni antisemite clasice, adaptate contextului local și global, răspândite de conturi cu un număr mare de urmăritori. Raportul subliniază că autoritățile publice au devenit mai vizibile în combaterea acestor fenomene, prin intervenții online și investigații judiciare, deși impactul real este greu de cuantificat.
Sondajul „Elie Wiesel”: Creșterea cinismului și a teoriilor conspiraționiste în rândul românilor
Un sondaj realizat de Institutul „Elie Wiesel” la sfârșitul anului 2025 a relevat o tendință îngrijorătoare în mentalitatea românilor. 40% dintre respondenți cred că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”, o creștere de 18% față de acum patru ani. De asemenea, 35% dintre români consideră că accesul evreilor în anumite profesii „ar trebui să fie limitat numeric”, iar 29% îi învinovățesc pentru „instaurarea comunismului în România”. Un procent îngrijorător, de 11%, consideră minoritatea evreiască o „problemă” sau o „amenințare”, dublu față de anul 2021. Mai mult, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi sau noi, cum ar fi cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evrei care ar urma să vină în țară. Aceste mesaje, în ciuda dezmințirilor repetate, continuă să circule.
Dezbateri aprinse și refuzul autorităților locale de a redenumi străzi
Ultima perioadă a fost marcată de dezbateri intense pe tema Legii Vexler, inițiată pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei. Deputatul Silviu Vexler și susținătorii săi au primit amenințări cu moartea și mesaje violente cu substrat antisemit. În ceea ce privește reprezentarea memoriei publice, subiecte precum ștergerea unor picturi de pe o biserică din București, reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu, controversa din jurul unei piese asociate eronat cu Radu Gyr cântată în Catedrala Națională, sau eliminarea colindelor lui Radu Gyr din repertoriul Filarmonicii Banatul, au generat polarizare pe internet.
Institutul Național „Ellie Wiesel” acuză, de asemenea, Primăria Cluj-NAPOCA, Primăria Timișoara și Primăria MUNICIPIULUI București, care refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu, sau a altor artere denumite după personaje din trecutul fascist.
Manifestări publice și tendințe artistice cu tentă neonazistă
Propagarea mesajelor antisemite și pro-legionare se manifestă și prin intermediul protestelor de dreapta radicală, comemorări anticomuniste, creații artistice, grafitti, sau chiar prin comerțul online cu cărți cu teme legionare. O tendință recentă semnalată este înmulțirea și promovarea artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste.
Acest lucru a culminat cu intenția organizării unui festival internațional de black metal neonazist în România, în zona BUZĂU. Evenimentul a fost, însă, anulat înainte de a avea loc, conform informațiilor Institutului.
Sursa: Mediafax
