România a înregistrat cea mai abruptă scădere a vânzărilor din retail din Uniunea Europeană în februarie, cu o diminuare de 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție contrastează puternic cu cea a Bulgariei, unde vânzările au crescut cu 7,3%. Datele indică dezechilibre semnificative în dinamica consumului european.
O radiografie a pieței de retail europene
La nivelul Uniunii Europene, comerțul cu amănuntul a consemnat o creștere de 1,7% în februarie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Această creștere este similară cu cea din zona euro, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, evoluția generală ascunde discrepanțe majore între statele membre.
România se situează la polul opus față de economiile care înregistrează creșteri consistente, cum ar fi Bulgaria sau Luxemburg. Datele confirmă o continuare a creșterii consumului la nivel european, deși într-un ritm mai moderat comparativ cu lunile precedente. În ianuarie, vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,4% în UE, iar în decembrie 2025 cu 2%.
Diferențe notabile pe segmente de piață
Comerțul non-alimentar, care include și moda, a prezentat o evoluție mai solidă. Vânzările din acest sector au crescut cu 2,3% în ritm anual, atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană. Aceasta depășește media generală, indicând o rezistență mai bună a cheltuielilor discreționare. Produsele de îmbrăcăminte și echipament personal joacă un rol important în retail la începutul anului 2026.
În sudul Europei, Portugalia rămâne cea mai puternică piață, cu o creștere de 4,7% față de anul anterior. Franța a înregistrat un avans de 3,9%. Spania a crescut cu 2,0%, depășind Germania și Italia, care înregistrează creșteri modeste de 0,6% și, respectiv, 0,3%.
Impactul asupra statelor membre eu
Cele mai mari creșteri în Uniunea Europeană s-au concentrat în piețe mai mici, cum ar fi Luxemburg, cu o creștere de 11,9%, Malta cu 11,4% și Bulgaria cu 7,3%. Aceste cifre reflectă o dinamică accentuată în economiile periferice.
În contrast, România conduce clasamentul scăderilor, cu un declin de 6,8%. Slovenia, cu 3,5%, și Slovacia, cu 2,4%, completează lista țărilor cu rezultate negative. Aceste diferențe evidențiază o evoluție inegală a consumului în interiorul Uniunii Europene.
