Conform Mediafax: Farmaciștii din România trag un semnal de alarmă cu privire la declinul drastic al profesiei, avertizând că numărul specialiștilor scade alarmant, iar interesul tinerilor pentru Facultățile de Farmacie este în prăbușire. Această situație, semnalată de Colegiul Farmaciștilor din România și principalele asociații din sector, riscă să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Declinul accelerat al numărului de farmaciști
România a pierdut 1.478 de farmaciști în perioada 2022-2025, conform datelor INS. Acest ritm de scădere echivalează cu dispariția a aproximativ 1,35 de farmaciști pe zi, adică un specialist la fiecare 18 ore. În același timp, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinalor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, punând o presiune și mai mare pe resursele umane disponibile. Problema este acută, deoarece legislația stipulează clar că o farmacie comunitară nu poate funcționa fără prezența obligatorie a cel puțin unui farmacist, acesta neputând fi înlocuit de personal cu altă calificare.
Interesul scăzut pentru Facultățile de Farmacie
Rezultatele admiterii din acest an reflectă ruptura dintre profesiile medicale foarte căutate și farmacie. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde au concurat aproape 7.000 de candidați, doar 107 s-au înscris la Farmacie pentru 114 locuri disponibile. Dintre aceștia, 83 au fost admiși. Situația este și mai gravă la UMF „Grigore T. POPA” din Iași, unde 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au înscris doar 23 de candidați, dintre care 14 au fost admiși. La Cluj-NAPOCA, 29 de candidați au concurat pe 30 de locuri, iar la Timișoara, 68 de candidați au vizat 43 de locuri. UMF CRAIOVA reprezintă o excepție, unde 117 candidați au concurat pentru locurile la farmacie.
Cauzele descurajării profesiei de farmacist
Organizațiile din domeniu indică dezechilibrul dintre responsabilitățile și pregătirea cerute farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei ca fiind principala cauză a scăderii interesului. Farmacistul este perceput în continuare în principal ca un distribuitor de medicamente, ignorându-i-se rolul în prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate. De asemenea, sectorul se confruntă cu costuri administrative în creștere și presiune financiară, mecanismul de reglementare a marjelor nefiind modificat din 2009.
Impactul asupra serviciilor medicale și sănătății publice
Lipsa de farmaciști se va resimți cel mai acut în mediul rural, unde accesul la consiliere medicală și medicamente este deja limitat. Pe termen lung, deficitul va afecta și farmaciile din spitale, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, instituțiile de cercetare, universitățile și agențiile guvernamentale din domeniul sănătății, precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică. O farmacie comunitară nu poate funcționa legal fără un farmacist, iar în lipsa specialiștilor, multe dintre acestea riscă să fie nevoite să își închidă porțile. Colegiul Farmaciștilor și asociațiile din industrie solicită Guvernului și instituțiilor relevante inițierea unui dialog național pentru implementarea unor măsuri de sprijin, inclusiv finanțarea serviciilor farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programe de prevenție și vaccinare, corelarea locurilor din universități cu necesarul real de personal și reducerea birocrației.
Sursa: Mediafax
