România, Polonia și Ungaria se află în pragul unei confruntări juridice cu gigantul farmaceutic Pfizer și BioNTech, într-un sezon conflictual legat de contractele de vaccinare semnate în timpul celei mai acute faze a crizei sanitare globale. Procesul, purtat în instanțele din Bruxelles, riscă să aducă la suprafață dispute financiare de ordinul miliardelor de euro, în contextul unor livrări și plăți pentru doze de vaccin care au fost anulate sau nu au mai fost solicitate.
Decizii cruciale în justiție pentru statele membre
În următoarele săptămâni, tribunalul din Bruxelles va pronunța hotărâri în cazul României și Poloniei, în timp ce pentru Ungaria audierea separată urmează să clarifice situația legată de obligațiile legale ale acestor state. Instanța are în vedere dacă aceste țări trebuie să plătească pentru dozele comandate anterior, chiar dacă acestea nu mai sunt necesare pentru gestionarea pandemiei. Judecătorii ar putea decide până la sfârșitul lunii martie dacă obligațiile contractuale încetează sau rămân în vigoare, în ciuda faptului că stocurile de vaccin sunt deja excedentare.
Conflictul dezvăluie tensiuni între state și companii farmaceutice
Dezbaterea a fost alimentată de refuzul României de a accepta livrări ulterioare pentru 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. În Polonia, suma vehiculată pentru plăți restante se apropie de 1,4 miliarde de euro, în timp ce Ungaria are de plătit zeci de milioane, tot pentru vaccinuri neachitate sau neprimite. Reprezentanții guvernamentali susțin că situația trebuie analizată în lumina contractelor și legislației Uniunii Europene, afirmând totodată că deciziile companiei farmaceutice par a fi motivate mai mult de presiuni financiare decât de nevoile de sănătate publică.
Reacția autorităților și perspectivele legale
România afirmă că încheierea acestor contracte trebuie interpretată în contextul legislatiei europene și contractuale. „Situația reflectă, de fapt, o campanie mai largă a Pfizer de a exercita presiuni asupra statelor membre, chiar și acolo unde nevoile de sănătate s-au schimbat drastic,” susține o sursă oficială. Guvernul român acuză că unele companii farmaceutice încearcă să forțeze statele să respecte acordurile vechi, în ciuda faptului că cererea de vaccin a scăzut semnificativ.
De cealaltă parte, Pfizer și BioNTech răspund prin declarații care pun accent pe angajamentele asumate. „Noi am încercat să fim flexibili și să ne adaptăm situației fiecărui stat,” susține un reprezentant al companiei. Acesta adaugă că Pfizer a făcut eforturi considerabile pentru a susține statele membre, chiar și în condițiile în care volumul de doze a fost, în anumite momente, dificil de gestionat din cauza cotei globale de cerere.
Impactul pe termen lung asupra achizițiilor de vaccinuri în UE
Această criză juridică pune de asemenea sub semnul întrebării modul în care Uniunea Europeană a negociat achizițiile comune de vaccinuri. Contractele semnate în perioada cea mai critică a pandemiei s-au realizat în condiții de urgență, pe fondul unei cereri aproape imposibil de prevăzut și a unei situații de criză.
Un oficial european a afirmat recent că „nu se putea anticipa sfârșitul pandemiei, iar fiecare stat avea libertatea să își decidă dacă încheie sau nu contracte de achiziție.” În schimb, odată cu scăderea incidenței cazurilor și apariția altor preocupări de sănătate, unele state consideră că nu mai au nevoie de volumele comandate inițial.
Conflictele legale și disputele financiare în aceste cazuri nu sunt doar despre bani sau contracte, ci și despre echilibrul de putere între stat și companiile farmaceutice, precum și despre modul în care Uniunea Europeană gestionează achizițiile în situații de criză globală. În timp ce situația se va dezlega în instanțe, rămâne de urmărit dacă acest conflict va avea consecințe și asupra viitoarelor negocieri în domeniul sănătății publice în Uniunea Europeană.
Sursa: Mediafax
