Conform Observator: Năvodul pescarilor de raci a devenit, în ultimii cinci ani, o sursă neașteptată de delicatesă. Creveții de apă dulce, originari din Asia, au invadat Lacul Razim și afluenții Dunării, transformându-se dintr-o apariție ocazională într-un produs tot mai căutat pe piața locală. În localitatea Sarichioi, 100 de grame din acești crustacei ajung pe platourile restaurantelor cu prețul de 20 de lei, aducând un plus de valoare economică zonei, dar și semne de întrebare din partea specialiștilor.
O invazie dulce
Acești creveți, identificați ca provenind din Japonia, au ajuns pe teritoriul României prin intermediul unor crescătorii de pe râul Nipru. Ulterior, prin Delta Dunării, și-au croit drum pe Dunăre și pe lacurile conexe. „Au explodat, nu că s-au înmulțit! Mai ales femelele depun icre de două, trei ori pe an. Vedeți sub coadă, e plin de icre”, declară Gabriel Tremurici, un localnic care a observat extinderea rapidă a speciei. Fenomenul pare să fie amplificat de perioadele caniculare, când prezența lor în apele dulci devine mai pronunțată.
Specialiștii subliniază că specia este una invazivă. „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”, explică Adrian Bîlbă, doctor în științe. Această expansiune a ridicat însă și semne de întrebare legate de impactul asupra ecosistemului local.
Preocupări ecologice și economice
Pescarilor, prezența creveților de apă dulce le-a modificat capturile. „Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții”, relatează Grigore Fîrsa, un pescar din zonă. Această dinamică sugerează o posibilă competiție pentru resurse între speciile native și cele introduse.
Biologii își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul acestor creveți de a afecta speciile autohtone. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, afirmă Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Există temeri că aceștia ar putea consuma icrele peștilor locali, punând în pericol biodiversitatea existentă.
Cu toate acestea, autoritățile locale văd și o oportunitate economică. „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”, declară Vitali-Cristian Finoghen, primarul comunei Sarichioi. Diversificarea ofertei culinare, prin includerea acestor creveți, ar putea atrage un nou segment de turiști și ar stimula economia locală.
Perspective pentru viitor
Studiile privind impactul pe termen lung al prezenței creveților de apă dulce în ecosistemul din Lacul Razim sunt în desfășurare. Pescarii continuă să îi colecteze, transformându-i într-o nouă resursă gastronomică.
Sursa: Observator
