Economie

Tensiuni în Europa: Ungaria refuză șantajul și critici dure la adresa Ucrainei Ungaria își reafirmă poziția fermă față de prisosul de tensiuni din sânul Europei de Est, în contextul crizei din Ucraina

Tensiuni în Europa: Ungaria refuză șantajul și critici dure la adresa Ucrainei Ungaria își reafirmă poziția fermă față de prisosul de tensiuni din sânul Europei de Est, în contextul crizei din Ucraina

Tensiuni în Europa: Ungaria refuză șantajul și critici dure la adresa Ucrainei

Ungaria își reafirmă poziția fermă față de prisosul de tensiuni din sânul Europei de Est, în contextul crizei din Ucraina. La un forum organizat în Sopron, ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat că „Ungaria nu poate fi şantajată, indiferent de ameninţări”, făcând referire la recentele declarații ale președintelui ucrainean Volodymyr Zelenski, care a amenințat Ungaria cu sancțiuni și chiar cu acțiuni militare, dacă Budapesta nu deblochează ajutorul financiar promis Ucrainei.

Ucraina și pretențiile financiare: un context tensionat

Zelenski a cerut în mod explicit Ungariei să deblocheze suma de 90 de miliarde de euro promiși de Uniunea Europeană, afirmând că „sperăm că această persoană din UE (Viktor Orban) nu blochează cele 90 de miliarde, sau măcar prima tranşă din cele 90 de miliarde și că militarii noștri vor avea în continuare armament”. În același timp, liderul ucrainean a făcut apel la ton ferm, amenințând că, dacă sprijinul nu va fi asigurat, va trimite apoi personal forțele lor armate să vorbească cu Orban „în limba lor”, sugerând intenția de a exercita presiuni severe.

Retorica lui Zelenski a fost calmată doar de reacția dură a oficialilor maghiari. Szijjarto a subliniat că „este o situație complet nouă în Europa ca președintele unei țări europene să amenințe cu moartea sau cu asasinatul premierul unei țări NATO și UE”, o declarație cu impact major în contextul crizei de încredere dintre Kyiv și Budapesta, în plină escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

Războiul energetic și conflictul conductei Drujba

Un subiect central în disputa actuală îl reprezintă conductele de petrol și gaz, elemente esențiale în economia și securitatea energetică a Ungariei și Slovaciei, ambele depinzând de aprovizionarea rusească. În acest sens, Zelenski a anunțat că, pe termen scurt, conductele de petrol din Ucraina către Ungaria și Slovacia ar putea deveni operaționale peste o lună și jumătate, dar preferința sa ar fi ca acestea să fie închise definitiv.

Precizările lui ne fac să înțelegem că Ucraina consideră blocarea fluxurilor de petrol ca pe o formă de șantaj, de răzbunare pentru refuzul Budapestei de a susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și de a sprijini Kievul în războiul cu Rusia. În acest moment, Ucraina susține că și-a întrerupt complet livrările de petrol, gaze și electricitate către partenerii din Ungaria și Slovacia, ca represalii pentru poziția politică a liderilor celor două țări.

Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico acuză Ucraina de menținerea conductei Drujba în stare de blocaj, afirmând că această manipulează fluxurile energetice în scop politic, pentru a pedepsi țările nordice și centrale ale Europei pentru opoziția față de implicarea militară sau pentru respingerea aderării Ucrainei la UE. În plus, Viktor Orban s-a arătat convins că această situație va avea un impact profund asupra relațiilor UE—Ucraina, având în vedere compromisul pentru care Ungaria a folosit dreptul de veto pentru a bloca un pachet major de sancțiuni împotriva Rusiei.

Ecuația politică și perspectiva viitoare

Răspunsurile politice din partea europenilor nu s-au lăsat așteptate. Ungaria, împreună cu Slovacia și Cehia, și-au exprimat clar poziția de neparticipare la mecanismele de garantare a împrumutului de 90 de miliarde de euro promis Ucrainei, estimând că, de fapt, aceste sume sunt greu de recuperat, în condițiile în care Orban a afirmat că Ucraina nu va rambursa niciodată aceste datorii, iar statele europene vor fi cele care vor suporta pierderile.

Situația rămâne extrem de tensionată, având în vedere intensificarea retoricii și măsurilor de ambele părți. În timp ce Occidentul caută să gestioneze criza energetică și subsidiar conflictele geopolitice, perspectiva unui deznodământ clar sau a unui dialog constructiv pare încă departe, iar viitorul zonei depinde de modul în care vor evolua tensiunile politice și pragmaticul în cadrul UE și NATO.

Sursa: Economica