Ursula von der Leyen pare să profite de recentele rezultate electorale din Ungaria pentru a intensifica presiunile în vederea eliminării dreptului de veto al statelor membre în domeniul politicii externe a Uniunii Europene. O astfel de schimbare riscă să stârnească noi controverse, având în vedere sensibilitatea subiectului și opoziția unor state membre.
Propunerea, care circulă de ceva vreme în cercurile de la BRUXELLES, ar urma să faciliteze luarea deciziilor în politica externă, eliminând posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze o poziție comună. Susținătorii acestei inițiative argumentează că ar crește eficiența UE în abordarea crizelor internaționale și ar consolida rolul blocului comunitar pe scena globală.
Reacții contradictorii în capitalele europene
Ideea eliminării dreptului de veto nu este nouă, dar acum pare să capete un nou impuls. După ce Partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a obținut un rezultat mai slab la ultimele alegeri, voci din BRUXELLES au speculat că acesta ar putea fi momentul propice pentru a avansa cu această reformă. Decizia BRUXELLES-ului vine după ce liderul de la BUDAPESTA a fost criticat pentru poziția sa ambiguă față de RĂZBOIUL din Ucraina.
Reacțiile statelor membre sunt împărțite. Unele guverne, în special cele care au o viziune federalistă asupra UE, susțin puternic această măsură. Ele consideră că dreptul de veto, în forma actuală, poate fi folosit abuziv pentru a bloca inițiative cruciale și a submina unitatea europeană.
Pe de altă parte, există state membre care manifestă reticență, invocând riscul de a pierde controlul asupra deciziilor de politică externă. Aceste state preferă păstrarea actualului sistem, considerând că acesta asigură o mai mare legitimitate și reflectă mai bine interesele naționale.
Posibilele consecințe ale schimbării
Abolirea dreptului de veto ar putea avea consecințe majore pentru modul în care UE își definește și implementează politica externă. Ar putea duce la o mai mare rapiditate în luarea deciziilor, dar ar putea, de asemenea, exacerba tensiunile dintre statele membre.
O posibilă consecință ar fi o polarizare mai accentuată între statele care sprijină o abordare mai integrată și cele care preferă să mențină o mai mare suveranitate. De asemenea, ar putea crea un precedent pentru alte domenii de politică, unde dreptul de veto este încă în vigoare, deschizând calea pentru reforme similare și în alte sectoare. Viitorul UE ar putea fi influențat de aceste decizii.
Discuțiile pe marginea acestei reforme vor continua în următoarele luni, cu șanse mari de a intra în atenția Consiliului European.
