Conform Observator: Creveți din ape dulci, o nouă provocare în Delta Dunării
Specia de creveți de apă dulce, originară din Asia, a luat cu asalt Lacul Razim, ridicând semne de întrebare în rândul specialiștilor și generând noi oportunități economice locale. Acești crustacei, odată ajunși în apele românești, s-au adaptat rapid, înmulțindu-se într-un ritm alarmant, în special în perioadele caniculare.
Gabriel Tremurici, un localnic, descrie explozia populației de creveți, subliniind ritmul rapid de reproducere: „Au explodat, nu că s-au înmulţit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Şi vedeţi sub coadă, e plin de icre”. Aceștia nu provin din mări, ci din habitatele de apă dulce ale României, ajungând să fie acum o prezență notabilă și cerută pe piața locală.
Origini și răspândire în ecosistemul românesc
Potrivit cercetătorilor, specia de creveți de apă dulce provine din Japonia, ajungând în România prin intermediul crescătoriilor de pe Nipru, de unde s-a răspândit în Delta Dunării și lacurile conexe, inclusiv Lacul Razim și fluviul Dunărea. Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică traseul invaziei: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru şi de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre şi pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”.
Pescarii din zonă constată schimbări semnificative în ecosistem. Grigore Fîrsa, un pescar experimentat, atrage atenția asupra dispariției racilor odată cu apariția creveților: „Malul e plin de creveţi din aceştia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răceşte apa, apar racii, dispar creveţii”. Această observație sugerează o competiție acerbă pentru resurse în habitatul acvatic.
Implicații ecologice și perspective economice
Biologii monitorizează atent impactul acestei specii invazive asupra faunei locale. Există temeri că acești creveți ar putea consuma icrele speciilor native de pești, compromițând astfel biodiversitatea din Lacul Razim. Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, subliniază necesitatea studiilor: „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”.
În ciuda preocupărilor ecologice, noua specie deschide și noi perspective economice. În localitatea Sarichioi, creveții de apă dulce au început să fie valorificați, 100 de grame fiind vândute cu 20 de lei. Primarul comunei Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, exprimă speranța unei adaptări benefice: „Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Această dualitate – o provocare ecologică și o oportunitate economică – caracterizează prezența creveților de apă dulce în ecosistemul românesc.
Sursa: Observator
