Reforma radicală a Romsilva, aprobată recent de Guvern, marchează o schimbare majoră în modul de gestionare al sistemului silvic din România, considerată de specialiști și autorități o mișcare esențială pentru protejarea pădurilor naționale și eficientizarea activității instituției. Această reorganizare, parte a angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vine după ani de probleme legate de gestionarea pădurilor și combaterea ilegalităților, și promite o administrație mai transparentă, performantă și responsabilă.
O transformare structurală cu impact strategic
Prin decizie guvernamentală, Romsilva va trece de la o structură organizațională fragmentată, formată din 41 de direcții silvice județene, la doar 19 direcții regionale. Această schimbare vizează nu doar centralizarea și simplificarea structurilor administrative, ci și introducerea unor criterii clare de performanță pentru conducerea fiecărei direcții. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că această restructurare nu reprezintă doar un jalon pentru deblocarea următoarei tranșe din finanțarea PNRR, ci și un pas decisiv pentru o reformă profundă a instituției, gândită să asigure durabilitatea și transparența gestionării fondului forestier.
„Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Este o hotărâre de guvern care a fost, de altfel, și jalon în PNRR”, a explicat oficialul.
Combaterea sistemică a ilegalităților și modernizarea managementului
Reforma vine ca răspuns la lacunele dovedite ale unui sistem în care, până acum, cazurile de tăieri ilegale, gestionarea defectuoasă a resurselor și cifrele alarmante cu privire la cazurile de fraudă și prejudicii au rămas semne negre pe obrazul autorităților silvice. Potrivit ministrei Buzoianu, schimbările sunt esențiale pentru a construi mecanisme interne solide și eficiente. „Am văzut de-a lungul timpului cifrele alarmante și cazurile sesizate, apoi clasate sau prescrise. Este clar că avem nevoie de măsuri mai ferme pentru a schimba traiectoria gestionării pădurilor.”
Un alt element de noutate îl reprezintă modul de evaluare anuală a directorilor regionali, aceștia fiind selectați prin concurs, semnând contracte de mandat cu criterii transparente de performanță. În plus, performanța acestora va fi analizată pe baza unor indicatori clari, de la profitabilitate, la parteneriate comunitare sau respectarea cererilor de lemn pentru încălzire. „Contractul de mandat înseamnă că vom avea criterii de performanță care vor fi analizate în fiecare an. Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două-treimi din criterii”, explică ministrul.
Un management mai eficient și o protecție sporită a pădurilor
Una dintre cele mai importante măsuri ale reformei constă în mărirea capacității de supraveghere video în păduri și în implementarea unor programe riguroase de regenerare forestieră. În cadrul planului de management, directorii regionali vor trebui să publique și să urmărească cel puțin 80% din programul de investiții asumate, iar suprafața monitorizată digital trebuie să se extindă considerabil. „Vorbim de indicatori de performanță specifici, precum suprafața de pădure pentru care vor fi puse mijloace de supraveghere video” și de alte măsuri pentru creșterea transparenței și eficienței operării.
De asemenea, reforma prevede separarea contabilă strictă a activităților, pentru a evita utilizarea fondurilor din administrarea pădurilor pentru acoperirea altor pierderi financiare, precum cele ale unor activități secundare, cum ar fi hotelurile sau alte investiții, care funcționează pe pierdere. Aceasta este o măsură menită să asigure o gestionare mai responsabilă a resurselor naționale, și să reducă riscul unor practici financiare discutabile.
Perspective și provocări
Reformarea Romsilva se află în același timp și în centrul unor critici, întrucât trebuie să depășească obstacole legate de rezistența la schimbare și de implementarea unor mecanisme de control eficace. Cu toate acestea, autoritățile sunt optimiste că această mutare va aduce beneficii concrete, precum o protecție mai bună a pădurilor și o gestionare echilibrată a resurselor, în concordanță cu obiectivele de sustenabilitate și protecție a mediului.
Ministra Buzoianu declară, după adoptarea măsurilor: „Sper ca acest început de reformă să ducă la păduri mult mai protejate în viitor, pentru că asta ne dorim. Ne dorim o gestionare echilibrată economic a resursei lemnului din România, dar și o protecție mult mai mare a unor comori naționale pe care încă le avem.” Rămâne de urmărit dacă această restructurare va reuși să răspundă așteptărilor și să transforme în realitate promisiunile de durabilitate, transparență și luptă împotriva ilegalităților în sistemul silvic românesc.
Sursa: Mediafax
