Coiful de la Coțofenești, simbol al României, țintă a atacului de la Assen
Bucureștiul este în centrul atenției după ce Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut publică o declarație puternică, citită în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos. Acolo sunt judecați autorii furtului de la Drents Museum, un eveniment șocant care a avut loc în ianuarie 2025. MNIR a catalogat incidentul drept un atac brutal asupra patrimoniului cultural internațional.
Printre artefactele furate se numără Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din AUR, bijuterii inestimabile incluse în Tezaurul României. „Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale, ci reprezintă valori de patrimoniu de importanță excepțională. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității”, se arată în declarația MNIR.
Un atac direcționat asupra memoriei colective
Coiful de la Coțofenești, o icoană a istoriei și demnității culturale românești, este cunoscut de specialiști, dar și de generații întregi de români. Dispariția sa a fost resimțită ca o „rană adusă memoriei colective”, provocând șoc, revoltă și umilință. MNIR subliniază că furtul a smuls violent o parte din trecutul României din spațiul public.
Instituția subliniază că prejudiciul depășește sfera materială, atingând sfera morală și profesională. „Aceste piese au fost păstrate, cercetate, restaurate și protejate prin munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici”, au afirmat reprezentanții muzeului. Furtul a lovit direct misiunea fundamentală a muzeului: apărarea patrimoniului comun.
Incidentul a avut implicații globale, afectând cooperarea culturală europeană. MNIR avertizează că acest act violent a generat teamă și suspiciune, punând sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și deteriorând încrederea în colaborările internaționale. Furtul a provocat, de asemenea, grave repercusiuni sociale. Evenimentul a alimentat neîncrederea și discursurile ostile față de MNIR și față de ideea schimburilor culturale internaționale.
Reacții și apeluri la recuperarea tezaurului
MNIR subliniază că valoarea artefactelor furate nu poate fi cuantificată în bani. „Asemenea obiecte poartă în sine informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui”, se arată în text. Coiful și brățările dacice sunt unice și reprezintă o parte vitală din memoria colectivă a României.
MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu maximă seriozitate, considerând fapta drept un atac excepțional asupra patrimoniului cultural, a încrederii publice și a demnității unui popor. „Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană”, avertizează instituția.
MNIR își exprimă încrederea că autoritățile române vor continua să sprijine eforturile de recuperare a artefactelor și să atenueze efectele acestui incident, în conformitate cu legislația națională și directivele europene aplicabile. Declarația subliniază că protejarea creațiilor trecutului este o responsabilitate pentru generațiile viitoare. Autoritățile continuă investigațiile pentru a găsi ultima brățară dispărută, care nu a fost recuperată. În timpul audierilor, Bernhard Z. a declarat că nu deține nicio informație despre artefactul lipsă și s-a arătat indignat de faptul că este considerat principalul suspect.
