Conform Economica: Piața centrelor de date din România este pregătită pentru o explozie de creștere, stimulată de digitalizarea accentuată, adoptarea cloud-ului și, mai ales, de avântul inteligenței artificiale (AI) și al calculului de înaltă performanță (HPC). Estimările indică o triplare a puterii instalate, de la aproximativ 78 MW în 2025 la peste 230 MW până în 2031, ceea ce echivalează cu o rată de creștere anuală compusă de circa 20%.
Cererea, un motor multi-segment
Această evoluție este alimentată de mai multe surse. Pe plan intern, digitalizarea sectorului public, prin proiectul Cloud-ului Guvernamental, cu patru centre de date strategice (București, Timișoara, Brașov, Sibiu), reprezintă un motor concret al cererii pe termen scurt. De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România alocă 177 de milioane de euro pentru modernizarea și migrarea în cloud a aplicațiilor din sectorul public, vizând cel puțin 30 de sisteme IT.
Pe piața privată, extinderea serviciilor cloud și adoptarea treptată a inteligenței artificiale generează o cerere susținută. George Topalov, Senior Sales Manager la Vertiv, subliniază că, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai răspândite, va crește nevoia de capacitate de calcul și de infrastructură cu densitate sporită. „Observăm că cererea se dezvoltă în mai multe segmente, fără a fi determinată de un singur sector,” explică Topalov.
Investițiile străine, sub semnul așteptării
România atrage interesul investitorilor internaționali pentru proiecte de centre de date de mari dimensiuni și infrastructură dedicată AI. Un exemplu relevant este inițiativa Black Sea AI Gigafactory, pentru care firme din opt țări și-au exprimat deja interesul. Cu toate acestea, Topalov atrage atenția că acest interes nu trebuie confundat cu angajamente ferme de investiții. Pentru ca proiectele să avanseze spre faza de construcție, este esențial ca România să poată asigura infrastructura necesară, inclusiv accesul la energie electrică fiabilă, rețele de transport și un cadru de autorizare eficient.
„Transformarea acestui interes în proiecte concrete va depinde însă în mare măsură de factori precum disponibilitatea infrastructurii rețelei electrice, obținerea autorizațiilor necesare și posibilitatea de a asigura capacitatea de alimentare cu energie electrică necesară,” afirmă Topalov.
AI redefinește consumul de energie și răcirea
Apariția și răspândirea inteligenței artificiale pun presiune pe infrastructura fizică, în special în ceea ce privește densitatea de putere. Sarcinile de lucru AI pot necesita de aproximativ cinci ori mai multă capacitate de alimentare și răcire decât un server tradițional, în același spațiu. Dacă anterior rack-urile IT operau la densități de 5-10 kW, acum 40 kW reprezintă limita inferioară pentru AI, iar densități de peste 100 kW per rack devin tot mai frecvente.
„Cele mai recente platforme AI duc aceste cerințe și mai departe. La asemenea niveluri, infrastructura tradițională a centrelor de date trebuie să evolueze, în special prin adoptarea unor sisteme de distribuție a energiei cu o capacitate mai mare și a soluțiilor de răcire cu lichid sau hibride,” explică managerul Vertiv. Acesta adaugă că, deși necesarul de alimentare și răcire per unitate de spațiu crește, consumul total al unei facilități depinde de mulți factori, precum dimensiunea, gradul de utilizare și configurația hardware.
Provocările energetice și ale resurselor umane
Una dintre principalele provocări pentru industria IT și telecom în anii următori, inclusiv pentru 2026, este pregătirea infrastructurii pentru cerințele tot mai mari de alimentare și răcire impuse de dezvoltarea rapidă a AI și a calculului de înaltă densitate. Dincolo de infrastructura fizică, România va avea nevoie și de specialiști capabili să proiecteze, să opereze și să extindă aceste sisteme complexe.
„Extinderea eficientă a acestei infrastructuri va trebui să fie însoțită de dezvoltarea și păstrarea specialiștilor în domeniu,” concluzionează Topalov, subliniind că atât pregătirea infrastructurii, cât și accesul la competențe specializate vor fi esențiale pe măsură ce adoptarea inteligenței artificiale se accelerează.
Sursa: Economica
