Conform Adevărul: Școala unde învață fiul ministrului Educației, Mihai DIMIAN, se confruntă cu o problemă de supraaglomerare, clasa a II-a unde este elev fiul acestuia având 30 de copii. Ministrul a făcut această afirmație pe pagina sa de Facebook, marcând începutul noului an școlar. Situația ridică semne de întrebare, deoarece numărul de elevi depășește plafonul legal admis pentru clasele din învățământul primar.
Potrivit legislației în vigoare, efectivul maxim admis într-o clasă de învățământ primar este de 24 de elevi. Chiar și în situații excepționale, acest număr poate fi suplimentat cu maximum patru elevi, doar cu aprobarea inspectoratului școlar și în baza unei justificări din partea conducerii unității de învățământ. Afirmația ministrului DIMIAN, conform căreia în clasa fiului său sunt acum 30 de elevi, subliniază o potențială încălcare a normelor.
„Între timp, s-a mai transferat un elev în clasa. Sunt 30 acum. Treizeci de copii, fiecare cu personalitatea, ritmul și visurile lui, și un învățător care trebuie să ajungă la fiecare dintre ei”, a declarat ministrul pe rețelele de socializare.
Comparații internaționale privind dimensiunea claselor
Expertul în politici de educație Marian STAȘ a analizat modul în care sunt stabilite efectivele claselor în diverse sisteme educaționale la nivel internațional și cum se reflectă acestea în rezultatele școlare. Comparațiile arată o mare varietate în abordarea acestei probleme.
În Estonia, plafonul legal pentru clasele din învățământul obligatoriu este de 24 de elevi, cu posibilitatea unor depășiri temporare și motivate. Media elevilor pe clasă în învățământul primar este de aproximativ 18,4. Franța are limite de 24 de elevi pentru clasele de grădiniță și primii ani de școală, dar nu impune un plafon general pentru nivelurile superioare. Media în învățământul primar francez este de aproximativ 21,3 elevi. În Anglia, clasa poate avea până la 30 de elevi pentru copiii cu vârste de 5-7 ani, fără un plafon național general ulterior. Media în învățământul primar englez este de circa 26,1 elevi. China, în schimb, permite până la 45 de elevi în clasele primare și 50 în cele gimnaziale, deși autoritățile caută să reducă numărul claselor foarte mari. Media în primar în China este de aproximativ 39 de elevi.
Dimensiunea clasei versus performanța școlară
Unele dintre cele mai performante sisteme educaționale la nivel internațional nu au un plafon național strict pentru numărul de elevi dintr-o clasă. Finlanda și Coreea de Sud, țări recunoscute pentru rezultatele lor academice, stabilesc dimensiunea claselor la nivel local. În Finlanda, media în învățământul primar este de aproximativ 18,7 elevi. Coreea de Sud are o medie de circa 19,3 elevi în primar.
Singapore, o altă țară cu rezultate remarcabile la testările internaționale, înregistrează medii mai mari de elevi pe clasă, ajungând la aproximativ 33,8 în învățământul primar și 37,3 în clasa a III-a. Acest aspect sugerează că dimensiunea clasei, singură, nu este un determinant exclusiv al performanței.
În România, legislația permite 24 de elevi în primar, 28 la gimnaziu și 30 la liceu, înainte de derogări. Cu toate acestea, efectivele medii din țară sunt în jur de 19-21 de elevi pe clasă. Raportul elev-profesor este însă diferit, fiind de aproximativ 18,3 în primar, ceea ce indică o prezență mai mare a cadrelor didactice per elev în clasele românești comparativ cu numărul mediu de elevi per clasă.
Marian STAȘ subliniază că rezultatele la testările PISA arată că țări cu efective mari, precum Singapore, obțin scoruri semnificativ mai bune decât România, care are efective medii comparabile cu cele din Estonia și Finlanda, dar rezultate mult inferioare la evaluările internaționale. Aceasta indică faptul că factori precum calitatea predării, curriculumul, formarea profesorilor și sprijinul individualizat pentru elevi sunt mai relevanți decât simpla dimensiune a clasei.
Deși reducerea numărului de elevi poate fi benefică în anumite contexte specifice, cum ar fi clasele cu elevi proveniți din medii defavorizate sau cu cerințe educaționale speciale, investiția principală pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ românesc ar trebui să vizeze calitatea procesului educațional.
Sursa: Adevărul
