Conform Digi24: Statele Unite reevaluează masiv prezența lor militară în Europa, o mișcare declanșată de presiunea exercitată de Donald Trump și de dorința aliaților europeni de a reduce dependența de tehnologia americană. Această schimbare de paradigmă ar putea duce la o reconfigurare a echilibrului de putere în cadrul NATO, cu implicații semnificative pentru securitatea continentului. România, prin baza militară de la Mihail Kogălniceanu, se află în centrul acestei ecuații, fiind un exemplu al complexității politicii americane.
Baza din România, un punct de cotitură în politica militară americană
La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, denumită familiart „MK”, se observă o dinamică complexă. Deși infrastructura a fost construită pentru a satisface nevoile militare americane, cu străzi ce poartă nume precum „Alabama” sau „George Washington”, prezența militară a SUA a cunoscut modificări. În 2025, aproximativ jumătate din militarii americani staționați în România au plecat, ca parte a unei realinieri a prezenței americane în Europa. Această reducere a generat îngrijorări în România, un stat NATO pe flancul estic, mai ales în contextul incidentelor recente cu drone rusești în apropierea spațiului aerian al alianței. Cu toate acestea, baza continuă să fie utilizată pentru operațiuni importante, cum ar fi desfășurarea unor aeronave de realimentare KC-135 Stratotanker, esențiale pentru misiunile aeriene americane în regiune. Această dualitate, unde amenințările cu retragerea se suprapun cu investițiile continue în infrastructura strategică, subliniază contradicțiile politicii americane.
Aliații europeni își măresc bugetele, dar caută și alternative
Presiunea administrației Trump asupra aliaților europeni de a-și crește cheltuielile de apărare a dat roade. Alianța a convenit, la summitul din 2025, ca până în 2035 să investească cel puțin 5% din PIB în apărare, o parte semnificativă fiind destinată cerințelor militare de bază și domeniilor conexe. Cu toate acestea, creșterea bugetelor nu se traduce automat în comenzi masive către industria americană. Cel puțin opt membri NATO analizează activ modalități de a-și reduce dependența de armamentul și tehnologia americană.
Canada, de exemplu, a optat pentru un sistem radar arctic din Australia în locul unuia american și ia în considerare achiziționarea de avioane radar din Suedia. Acest demers, deși salutat de unii ca un succes în consolidarea capacităților europene, a atras critici din partea Pentagonului, care consideră că aliații ar trebui să colaboreze mai strâns cu industria americană. Cu toate acestea, companii precum Lockheed Martin susțin că cererea pentru avioanele de vânătoare F-35 rămâne ridicată.
Pentagonul analizează posibile reduceri de trupe
O sursă majoră de incertitudine este revizuirea prezenței militare americane în Europa. Inițial, existau planuri de a reduce efectivele cu aproximativ 25.000 de militari, aducându-le sub pragul legal stabilit de Congres. Deși acest plan nu a fost anunțat oficial, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a transmis aliaților că o analiză serioasă este în curs și că unele state ar putea „pica testul” în funcție de sprijinul acordat Statelor Unite.
Pentagonul a elaborat un document cu 57 de întrebări adresate aliaților, menite să evalueze angajamentul lor militar, financiar și politic față de SUA. Posibilitatea unei reduceri de aproximativ 25.000 de militari rămâne în discuție și se așteaptă o decizie finală până la sfârșitul anului. În prezent, Statele Unite au peste 81.000 de militari în Europa, un număr care a variat considerabil în ultimii ani, atingând un maxim sub administrația Biden, după invazia rusă în Ucraina.
Între timp, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, începută în 2022, a accentuat preocupările de securitate în Europa și a contribuit la creșterea bugetelor de apărare. Incidentele recente, precum pătrunderea unor drone rusești pe teritoriul NATO sau lansarea unei rachete de croazieră rusești în Polonia, au subliniat vulnerabilitatea flancului estic și necesitatea unui răspuns colectiv.
Declarațiile lui Donald Trump, care a sugerat că ar putea să nu apere aliații care nu își îndeplinesc obligațiile financiare, au generat tensiuni suplimentare. Totuși, guvernele europene continuă să afirme public unitatea NATO și importanța Statelor Unite ca partener principal. Miza este însă mai mare decât simpla prezență militară americană; este vorba despre consolidarea încrederii reciproce și asigurarea unei arhitecturi de securitate transatlantică funcționale pe termen lung.
Sursa: Digi24
