Conform Techzoom.ro: Comisia Europeană clarifică regulile pentru conținutul generat de Inteligența Artificială
Comisia Europeană a publicat joi forma finală a Codului de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de Inteligența Artificială (IA). Documentul oferă ghiduri practice pentru companiile din domeniul tehnologiei și creatorii de conținut, pregătind terenul pentru intrarea în vigoare a obligațiilor de transparență impuse de Regulamentul European privind Inteligența Artificială (AI Act), la 2 august 2026.
Noul cod, elaborat de un grup de experți independenți și validat în urma unei consultări publice extinse, abordează problema tot mai acută a diferențierii între realitatea factuală și conținutul creat artificial de algoritmi. Scopul declarat este protejarea integrității spațiului informațional și combaterea manipulării digitale.
Cetățenii europeni, protejați prin transparență
„Europenii au dreptul de a ști dacă ceea ce văd, aud sau citesc a fost creat sau modificat de IA, în special atunci când un astfel de conținut poate modela dezbaterea publică. Transparența este modul în care protejăm încrederea,” au transmis reprezentanții Executivului comunitar.
De la 2 august, etichetarea conținutului va deveni obligatorie în cazurile de interes public major. Deepfake-urile video sau audio, imaginile manipulate și textele generate sau modificate prin tehnologii IA vor trebui semnalate clar, pentru a preveni inducerea în eroare a utilizatorilor. De asemenea, publicul va fi informat instantaneu atunci când interacționează cu sisteme IA interactive, precum roboții de chat (chatbots).
O structură a responsabilității împărțită
Codul de bune practici propune o structură duală, definind responsabilitățile atât pentru furnizorii de sisteme IA (dezvoltatorii), cât și pentru operatorii (utilizatorii instituționali).
Prima secțiune se concentrează pe furnizorii de sisteme IA. Aceasta stabilește standarde tehnice pentru includerea unor amprente digitale sau marcaje (watermarking) în materialele audio, video, imaginile sau textele generate. Aceste soluții tehnice trebuie să fie robuste, interoperabile și detectabile automat de alte sisteme software, facilitând identificarea conținutului artificial.
A doua secțiune vizează operatorii, adică entitățile care utilizează aceste tehnologii pentru diseminarea informațiilor. Aceștia vor fi obligați să aplice etichete vizibile și ușor de înțeles de către public pe orice deepfake sau text generat artificial care abordează subiecte de interes public. Această obligație este valabilă în special atunci când conținutul nu a trecut printr-un proces de revizuire umană sau control editorial tradițional. Uniunea Europeană a pregătit și un set de pictograme standardizate pe care operatorii le pot folosi pentru avertizarea vizuală a utilizatorilor.
Avantaje pentru companiile care adoptă codul
Deși semnarea codului are inițial un caracter voluntar, aderarea la acesta oferă companiilor un avantaj juridic semnificativ. Semnatarii care respectă normele stabilite vor fi considerați automat în conformitate cu obligațiile legale impuse de AI Act începând cu 2 august 2026. Acest lucru va duce la reducerea birocrației și la asigurarea securității juridice în toate statele membre ale UE. Companiile care optează pentru alte metode de conformare vor trebui să își demonstreze individual eficiența măsurilor în fața autorităților naționale de supraveghere a pieței.
Codul urmează să fie analizat pentru aprobarea finală de către Comisie și Consiliul pentru Inteligență Artificială (AI Board), urmând a fi completat cu ghiduri metodologice suplimentare. Prin acest demers, Europa își consolidează poziția de pionier în reglementarea tehnologiilor emergente.
Ghidul oficial publicat de comisia europeană
Codul de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de IA (sursa oficială)
Sursa: Techzoom.ro
