Conform HotNews: Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg ce citesc, conform ultimelor rezultate ale testelor PISA publicate marți. Mai mult, peste 52% dintre aceștia nu ating nivelul de bază la Matematică, prag considerat minim de competență de către OCDE. Aceste cifre, care arată o deteriorare față de evaluarea precedentă PISA 2022, nu reprezintă o surpriză, afirmă Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților.
Eșecul unui sistem educațional învechit
Reprezentantul părinților subliniază că rezultatele PISA nu ar trebui interpretate ca un eșec al elevilor, ci ca o oglindă a sistemului educațional românesc și a statului. „Aici se măsoară statul român. Aici se măsoară sistemul educațional din România, nu se măsoară elevii”, a declarat Nan pentru HotNews. Acesta consideră că situația reflectă „eșecul adulților care au construit, administrat și apărat acest sistem”. Deși educația este constant proclamată prioritate națională, rezultatele concrete arată că aceasta rămâne o prioritate declarativă, susține Nan, care invocă lipsa investițiilor, inclusiv nedarea alocării de 6% din PIB pentru educație. Consecințele lipsei de investiții se reflectă în societate, prin „lipsa de specialiști și strategii”, de la meserii de bază la poziții avansate.
Provocări în atingerea competențelor de bază
Potrivit datelor PISA 2025, procentul elevilor români sub nivelul 2 la Matematică a crescut la 52%, de la aproximativ 49% în 2022. Situația este similară la Citire, unde 48% dintre elevi nu ating pragul minim de competență, comparativ cu circa 42% în evaluarea anterioară. Cătălin Viorel Nan atribuie aceste rezultate slabe unui sistem educațional „construit prost”, care a rămas blocat în paradigma anilor 1900, neadaptat cerințelor societății actuale.
Pentru ca sistemul să devină funcțional, este necesară o colaborare la nivel înalt între președinție, partide politice, sindicate, părinți și elevi. Scopul ar fi definirea viziunii asupra țării peste 20 de ani și a tipului de cetățeni dorit, cu abilități de educație financiară, digitală, juridică, nutrițională, dar și cu competențe de comunicare, inteligență emoțională și gândire critică. Abilitățile țintă ar trebui să conducă la crearea unui nou sistem educațional, corespunzător finanțat și implementat pe un proiect pe termen lung, de 20 de ani.
Lipsa de viziune strategică și responsabilitate
Implementarea unui astfel de proiect pe termen lung este împiedicată de dezbateri sterile pe teme precum structura curriculumului la materii precum istoria sau geografia, cantitatea de matematică, fizică, sau introducerea unor discipline noi. „Încă suntem la dezbatere de grădiniță în timp ce alte sisteme deja sunt la liceu și facultate. Noi am rămas foarte, foarte în urmă”, explică Nan.
Un alt aspect criticat este lipsa responsabilității măsurabile în sistemul educațional. Nan susține că indicatorii publici și progresul măsurabil lipsesc pentru minister, inspectorate, profesori și conducerea instituțiilor de învățământ. Această absență a responsabilității duce la o simplă supraviețuire a sistemului, în loc de a genera progres real. Reprezentantul părinților concluzionează că, dacă rezultatele PISA nu vor convinge autoritățile să trateze educația ca pe o urgență, problemele României vor persista, iar copiii vor continua să fie victime ale acceptării acestei situații.
Sursa: HotNews
